Politica energetică distrugătoare aplicată în ultimii ani a făcut ca România să scoată din sistem 6.000 de MW și să pună în loc, anul acesta, doar 265 MW. Din toate miile acelea de MW anunțate de Sebastian Burduja, atât s-a putut, 265 MW, și ăia majoritar în solar, care iarna oricum nu produce. La conducerea Ministerului Energiei nu se schimbă nimic, așa că mergem înainte, spre același dezastru. Un dezastru pe care Burduja îl face, din vorbe, să fie ”România, hub energetic”, în timp ce țara se îndreaptă cu pași repezi spre prăpastie.
Sebastian Burduja a reușit o performanță notabilă: a ocupat 8 pagini din programul de guvernare în domeniul energiei fără să spună nimic concret.
”Lasă, șefu, că-i fac din vorbe”, o fi spus ministrul Energiei. Numai că s-au cam prins toți că poveștile alea cu miile de MW care vor intra în sistem sunt doar povești, atâta vreme cât cifrele oficiale le contrazic flagrant. Și ce ne spun cifrele? Că în ultimii 8 ani au dispărut din sistem 6.000 MW energie în bandă, din care 4.000 sub conducerea lui Virgil Popescu. Când a venit Burduja la minister, în 2023, din sistem au mai plecat încă 400 de MW, pentru ca mai apoi, anul acesta, după ce a anunțat investiții și parainvestiții în capacități de producție, să ne trezim cu doar 265,89 MW instalați, din care 251,64 MW în solar. În fapt, din 2023 până la sfârșitul lunii decembrie 2024, au mai fost instalați încă 29,79 MW din hidrocarburi (gaze) și au dispărut 6 MW din hidro, 12 MW din eolian și 1 MW din biomasă.
Rezultatul? România bate record după record la importuri și la prețurile mari. ”Investițiile în infrastructură de stocare energie electrică și gaze naturale și în rețelele de transport și distribuție vor facilita reducerea importurilor de energie și vor permite crearea unei rezerve strategice de energie pentru situații de urgență”, spune Burduja în programul de guvernare pentru Ministerul Energiei. Când se vor realiza toate acestea și cu ce costuri sunt detalii lipsite de importanță.
Nimic pentru următorii ani
Deși un program de guvernare trebuie să fie cumva fixat pe 4 ani și să aibă măsuri țintite pentru această perioadă, ministrul Burduja ne vorbește despre realizarea Unităților 3 și 4 de la CNE Cernavodă și a proiectului reactoarelor modulare de mici dimensiuni – SMR, în condiții de fezabilitate economică și cu încurajarea unei industrii locale românești pentru lanțul de furnizare a componentelor de bază. La nuclear situația este deja alarmantă, deoarece, din 2027, dispar 700 MW din sistem, odată cu retehnologizarea reactorului 1.
Despre termenul de finalizare a unităților 3 și 4 am putea vorbi de cel mai devreme 2031, deși cu siguranță se va depăși cu mult și această dată. În ce privește SMR-urile, iată că apare, oficial, și incertitudinea, prin strecurarea ”condițiilor de fezabilitate economică”, ceea ce înseamnă că, dacă valoarea investiției va fi nesustenabilă, cum s-a tot preconizat, proiectul va pica. Oricum, SMR-urile NuScale erau susținute de administrația Biden, nu și de administrația Trump. Evident că se vorbește, în programul de guvernare, și despre cele două centrale pe gaze, de la Ișalnița și Turceni, deși, în acest moment, ambele sunt blocate în stadiul zero. Însă Sebastian Burduja ne dă asigurări că se va respecta principiul conform căruia nu se pot închide grupurile pe cărbune fără a le înlocui cu alte grupuri pentru producția de energie în bandă (termocentrale pe gaz), fără să se fi negociat nimic în acest sens la Comisia Europeană.
Obsesia hub-ului
Pentru că dă bine la popor, în program a fost trecută și finalizarea proiectului centralei electrice de la Fântânele, județul Mureș, prin construirea unei centrale de ultimă generație pe gaze, cu ciclu combinat, integrând tehnologii avansate pentru utilizarea hidrogenului și sisteme de stocare a energiei, cu o capacitate instalată de până la 500 MW. Bineînțeles că proiectul nu este început, deși se vorbește despre el încă din 2019. Pe listă au mai fost trecute și proiectele de cogenerare de înaltă eficiență din Craiova, Constanța, Arad și Râmnicu Vâlcea, finanțate din PNRR, proiecte a căror valoare însumată a capacității instalate în cogenerare (electrici+termici) este de 842 MW (486.2 MW electrici și 355,8 MW termici), chiar dacă acestea sunt de durată.
Ca noutate, apare transformarea Văii Jiului într-un hub energetic care să reunească producerea de energie electrică din mai multe surse, finanțate din Fondul pentru Tranziție Justă, Fondul pentru Modernizare, PNRR și fonduri guvernamentale de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Energiei. Evident, în această zonă nu există niciun proiect energetic la acest moment.