Emisiile de gaze cu efect de seră din UE au crescut brusc în primul trimestru al acestui an, semn că statele Uniunii renunță, tip-til, la tranziția verde. Cantitatea de 900 milioane de tone de CO2 produsă în primele trei luni ale acestui an este mai mare decât cea produsă între 2021 și 2024, fapt care aruncă în aer politicile Green Deal de la Bruxelles. Cele mai multe emisii au provenit de la gospodării și din producția de energie electrică, arată Eurostat.
În primul trimestru al anului 2025, emisiile de gaze cu efect de seră ale economiei UE au fost estimate la 900 de milioane de tone de echivalent CO2, o creștere de 3,4% față de același trimestru al anului 2024 (871 de milioane de tone de echivalent CO2). Pe fondul creșterii semnificative a emisiilor de CO2, produsul intern brut (PIB) al UE a înregistrat o creștere de doar 1,2%.
În primul trimestru al anului 2025, sectoarele economice care au contribuit cel mai mult la totalul emisiilor de gaze cu efect de seră au fost gospodăriile (25,5%), furnizarea de energie electrică și gaze (19,3%) și industria prelucrătoare (18,6%). Grupa „altele” este responsabilă pentru aproximativ un sfert din totalul emisiilor și este compusă din celelalte sectoare ale economiei: agricultură, silvicultură și pescuit; minerit și exploatare în cariere; construcții; alimentare cu apă, canalizare, gestionarea deșeurilor și servicii (cu excepția transporturilor și depozitării), potrivit unui raport al Eurostat.
Comparativ cu primul trimestru al anului 2024, emisiile au scăzut în 3 din 9 sectoare economice. Sectoarele economice responsabile pentru cele mai mari reduceri comparativ cu primul trimestru al anului 2024 au fost industria prelucrătoare (-0,2%), transportul și depozitarea (-2,9%) și agricultura, silvicultura și pescuitul (-1,4%). Cele două sectoare economice responsabile pentru cele mai mari creșteri de la an la an au fost furnizarea de energie electrică, gaze, abur și aer condiționat (+13,6%) și gospodăriile (+5,6%).
România, la coada clasamentului
În primul trimestru al anului 2025, comparativ cu primul trimestru al anului 2024, s-au înregistrat creșteri ale emisiilor de gaze cu efect de seră pentru 20 de țări ale UE, în timp ce s-au raportat scăderi pentru celelalte 7 țări. Potrivit datelor Eurostat, 6 țări (Bulgaria, Cehia, Grecia, Cipru, Ungaria și Polonia) și-au crescut emisiile cu peste 5%. Totodată, creșteri între 4 și 5% ale emisiilor s-au înregistrat în Belgia, Germania, Olanda și Austria. România a raportat o creștere insignifiantă e emisiilor, de sub 1%. Cele mai mari reduceri ale emisiilor de gaze cu efect de seră au fost estimate pentru Malta (-6,2%), Finlanda (-4,4%) și Danemarca (-4,3%). Dintre cele 7 țări ale UE care au înregistrat scăderi ale emisiilor de gaze cu efect de seră, 3 au înregistrat, de asemenea, o scădere a PIB-ului lor (Estonia, Letonia și Luxemburg). Se estimează că celelalte 4 țări ale UE (Danemarca, Finlanda, Malta și Suedia) și-au redus emisiile, în timp ce și-au crescut PIB-ul.
Termocentralele pe cărbune duduie în Germania
Conform unei analize Reuters, în primele 4 luni ale anului 2025, centralele pe cărbune din Germania au fost sursa principală de energie la cerere și principala sursă de electricitate din țară. Cei 40 TWh de energie electrică proveniți de la centralele pe cărbune reprezintă cu 16% mai mult decât în perioada ianuarie-aprilie a anului trecut. Emisiile provenite de la centralele pe cărbune au crescut într-o măsură similară, ajungând la aproape 42 de milioane de tone de dioxid de carbon (CO2), comparativ cu 36 de milioane de tone în perioada ianuarie-aprilie 2024. Costurile ridicate ale gazelor naturale au redus producția de energie electrică pe bază de gaze naturale din Germania până în prezent în acest an, care a scăzut cu aproximativ 9% în perioada ianuarie-aprilie față de aceleași luni ale anului trecut, arăta analiza Reuters.