Piața europeană a creditelor ipotecare este pe cale să crească în acest an la cel mai lent ritm din ultimul deceniu, în condițiile în costurile mai mari ale împrumuturilor apasă asupra cererii.
Scăderea prețurilor locuințelor în întreaga zonă euro este, de asemenea, un factor care influențează previziunile EY potrivit cărora piața ipotecară va crește cu doar 1,5% în acest an și cu 2,4% în 2024, față de 4,9% anul trecut.
Compania de consultanță a declarat că majorarea ratelor dobânzilor – care au atins un maxim istoric de 4% în septembrie – și inflația ridicată persistentă au suprimat cererea de credite ipotecare.
„Piața imobiliară primește cea mai mare lovitură”, a declarat Omar Ali, managing partner al EY în domeniul serviciilor financiare pentru Europa, Orientul Mijlociu, India și Africa. „Pentru gospodăriile din întreaga Europă, costurile ridicate ale vieții și ale împrumuturilor înseamnă că mai puțini oameni își cumpără case, ceea ce înseamnă că împrumuturile ipotecare scad la cel mai scăzut nivel din ultimul deceniu.”
Creditarea bancară s-a redus în acest an, după ce Banca Centrală Europeană a operat 10 creșteri consecutive ale ratei dobânzii, de la un minim istoric de minus 0,5% în iulie 2022, pentru a încerca să combată inflația galopantă.
Din septembrie, BCE a menținut ratele la 4% și investitorii prevăd că este puțin probabil să înceapă să le reducă până în a doua jumătate a anului viitor.
Raportul anual al EY privind previziunile de creditare bancară europeană, publicat luni, a indicat piețele imobiliare greu încercate – în special Germania – precum și înăsprirea criteriilor de creditare din partea unor bănci, ceea ce a dus la reducerea cererii și a disponibilității creditelor ipotecare.
„Pe parcursul acestui an, pe măsură ce ratele dobânzilor și tensiunile geopolitice au crescut, economia europeană – și băncile care o susțin – au fost testate până la noi limite”.
În sens mai larg, împrumuturile băncilor europene sunt de așteptat să crească cu doar 2,1% în 2023, în scădere față de cel mai mare nivel din ultimii 14 ani de 5% anul trecut.
Investitorii, inclusiv dezvoltatorii imobiliari, au pariat că BCE va slăbi politica monetară la începutul lui 2024, alimentând o relaxare a condițiilor financiare. Dar atât “gardienii euro”, cât și Rezerva Federală a SUA și Banca Angliei au semnalat că doresc mai multe dovezi privind slăbirea inflației.
În condițiile în care creșterea prețurilor în sectorul serviciilor cu utilizare intensivă a forței de muncă din zona euro se situează încă la 4%, o nouă rundă de presiuni inflaționiste ar deveni inevitabilă.