Ministerul Energiei dă din colț în colț, în căutarea disperată de megawați. După ce Virgil Popescu, colegul de partid al actualului ministru Sebastian Burduja, a închis aproape toate centralele pe cărbune fără să pună absolut nimic în loc, România se află acum în pragul dezastrului. Cu amânări de intrare în revizii și cu porniri disperate ale cărbunelui care a mai rămas, sistemul energetic se chinuie să supraviețuiască de la o secundă la alta.
Convocarea comandamentului de vară la Ministerul Energiei, sub pretextul unor temperaturi caniculare, destul de obișnuite în România, nu înseamnă decât că sistemul energetic se află într-o criză fără precedent. Iar Burduja se laudă că a reușit să mai cârpească ceva, cu megawați încropiți din amânări de revizii ale CET-urilor și ale centralelor hidro, asigurându-ne că încă mai caută soluții să crească producția. În plus, acesta a mai făcut apel la populație să nu mai folosească mașinile de spălat seara, când este vârf de consum și să spele pe la orele 14, de exemplu. Aici am ajuns și acestea sunt soluțiile ministrului Energiei. Aproape toată vina pentru criza de energie este aruncată în curtea Hidroelectrica, care nu mai produce din cauza debitului scăzut al Dunării, zice ministrul, recunoscând că păstrează rezerva din lacurile de acumulare.
”Faptul că suntem în această situație în care mai căutăm 50 de megawați aici, 200 de megawați dincolo este consecința unor decenii în care statul nu a investit în sectorul energetic. Au fost în 34 de ani, e foarte ușor să facem un calcul. Sunt cele două unități de la Cernavodă pornite, bineînțeles, înainte de Revoluție. Avem ceva megawați în hidrocentrale, puțini, și o investiție privată la Brazi, mai semnificativă, plus ce s-a făcut pe regenerabile. Dar din 22.000 de megawați cu care am pornit în etapa post-decembristă, am rămas cu jumătate practic de producție în bandă. Deci statul și-a înjumătățit capacitatea de producție”, a declarat Sebastian Burduja.
Ipocrizie maximă
Ipocrizia ministrului Energiei nu are nicio limită. Acesta omite să spună că România și-a desulfurat termocentralele pe cărbune, investind sute de milioane de euro, la solicitarea Comisiei Europene, după care, aceeași Comisie ne-a ordonat să le închidem, că produc CO2. Iar România, prin fostul ministru Virgil Popescu, coleg de partid cu Burduja, s-a grăbit să închidă aproape tot, în timp ce Polonia a transmis sec la Bruxelles că nu va închide cărbunele că nu are cu ce îl înlocui, iar Germania își tot prelungește la nesfârșit termenele de închidere, pe motiv că nu are cum să combată dezechilibrele provocate de regenerabile. Iar hidroenergie nu avem puțină, cum spune Burduja, pentru că 6.617 MW este chiar cea mai mare capacitate de producție pe care o deținem în prezent. Referitor la date comparative, în 2015, puterea instalată era de 24.545 MW, iar astăzi este de doar 18.320 MW. În 9 ani au dispărut 5.200 MW, prin închiderea forțată a cărbunelui. În ceea ce privește regenerabilele, dacă în 2015 aveam instalați 2.980 MW în eoliene, în 2024 avem 3.026 MW, iar la fotovoltaice, de la 1.302 MW în 2015, am crescut la 1.648 MW în 2024.
INS confirmă declinul
În perioada 1.I-31.V.2024, resursele de energie primară au scăzut cu 5,0%, iar cele de energie electrică au scăzut cu 2,4%, față de perioada 1.I-31.V.2023, arată Institutul Național de Statistică (INS). Principalele resurse de energie primară, în perioada 1.I-31.V.2024, au totalizat 12.800,7 mii tone echivalent petrol1 (tep), în scădere cu 669,8 mii tep față de perioada 1.I-31.V.2023. Importul de energie electrică în această perioadă a crescut cu 56,5% față de anul trecut. Totodată, potrivit INS, resursele de energie electrică au fost de 27.855,2 milioane kWh, în scădere cu 697,1 milioane kWh față de perioada 1.I-31.V.2023. Producţia din termocentrale a fost de 7.000,2 milioane kWh, în scădere cu 501,9 milioane kWh (-6,7%). Producţia din hidrocentrale a fost de 7.245,2 milioane kWh, în scădere cu 1.790,5 milioane kWh (-19,8%), iar cea din centralele nuclearo-electrice a fost de 4.676,7 milioane kWh, în creștere cu 57,4 milioane kWh (+1,2%). Producţia din centralele electrice eoliene, în perioada 1.I-31.V.2024, a fost de 3.063,0 milioane kWh, în scădere cu 583,9 milioane kWh față de perioada 1.I-31.V.2023, iar energia solară produsă în instalaţii fotovoltaice în această perioadă a fost de 1.217,1 milioane kWh, în creștere cu 444,1 milioane kWh față de perioada 1.I-31.V.2023.