Pe motiv că finalizarea sau exploatarea lor nu ar fi profitabilă, ministrul Energiei a decis să schimbe legislația și să transfere deciziile abandonării proiectelor hidroenergetice în curtea operatorilor economici care le au în portofoliu. Mai precis, Sebastian Burduja, aplicând ordinele Comisiei Europene, dă undă verde pentru renunțarea la investițiile necesare pentru amenajările hidrotehnice, arătând că se cheltuie prea mulți bani pentru conservare și întreținere.
Sebastian Burduja, ministrul Energiei, a depus un proiect de lege la Senat prin care transferă în sarcina Hidroelectrica și a altor entități care dețin proiecte hidroenergetice nefinalizate de a le abandona, pe motiv că nu ar fi rentabile. Singurele care rămân, deocamdată, sunt cele 9 microhidrocentrale, cuprinse în OUG 175/2022, cu toate că și acestea sunt puse sub semnul întrebării, restul construcțiilor, care au necesitat bani grei dați de statul român, vor fi desființate.
Potrivit notei de fundamentare a proiectului de lege, se urmărește simplificarea procedurilor administrative şi transferul deciziei asupra viabilităţii proiectelor direct către companiile implicate, cu impact pozitiv asupra costurilor de operare şi asupra eficienţei financiare a acestora.
”Multe dintre proiectele hidroenergetice nefinalizate implică în prezent cheltuieli semnificative pentru conservare şi întreţinere, fără a genera venituri corespunzătoare. Prin eliminarea restricţiilor administrative inutile, companiile vor putea să decidă mai rapid abandonarea sau optimizarea acestor proiecte, evitând astfel alocarea ineficientă a resuselor şi reducând costurile operaţionale. Acest lucru va conduce la o mai bună utilizare a capitalului, la sporirea profitabilităţii şi la creşterea capacităţii de reinvestire în noi proiecte energetic”, se arată în documentul citat.
Barajele și centralele hidro măresc prețul la energie
Pentru a fi și mai convingător, ministrul Sebastian Burduja, inițiatorul proiectului de lege, subliniază faptul că activităţile de gestionare şi conservare a unor proiecte fezabile presupun cheltuieli semnificative ce se răsfrâng inclusiv în preţul final al energiei electrice pentru consumatorul final, fiind înregistrate costuri de aproximativ 1 milion de euro/an pentru paza şi conservarea unor obiective a căror execuţie a fost sistată. Pe de altă parte, se invocă imposibilitatea societăţii Hidroelectrica de a pune în aplicare propria Hotărârea AGA 12/2019, prin care au fost decise măsuri de abandonare totală sau parţială a unor obiective de investiţii datorită modificării indicatorilor tehnico-economici.
În această hotărâre s-a decis abandonarea lucrărilor realizate pentru Amenajarea Hidroenergetică complexă a râului Olt pe sectorul Făgăraș – Hoghiz și abandonarea lucrărilor realizate la Amenajarea Hidroenergetică Runcu Firiza. De precizat că, pe amplasamentul lacului de acumulare al obiectivului amenajării hidroenergetice a râului Olt pe sectorul Făgăraș Hoghiz, Hidroelectrica vrea să construiască un parc fotovoltaic. În același timp, erau decise studii de fezabilitate pentru actualizarea indicatorilor tehnico-economici pentru recepționarea și închiderea investițiilor de amenajări hidroenergetice râul Olt defileu pe sectorul Cornetu-Avrig, Pașcani, Dâmbovița- Clăbucet, Cerna-Belareca, râul Siret pe sector Cosmești-Movileni, și râul Bistrița pe sectorul Borca- Poiana Teiului.
Totul pentru profit
Ministrul Energiei consideră că, deşi măsurile dispuse prin OUG 175/2022 îşi ating scopul imediat, deoarece au creat un context legal fără de care nu se puteau debloca proiecte energetice importante aflate în stadiu avansat de execuţie, cu un efect direct asupra creşterii viitoare a capacităților de producție, acestea nu au şi efectul de a permite o eficientizare globală din punct de vedere economic a activităţii de producere a energiei electrice din surse regenerabile.
”Operatorii economici din domeniu, la care statul deține participații majoritare, se confruntă cu dificultăţi în a-şi eficientiza din punct de vedere economic activitatea, pe de-o parte datorită cheltuielilor importante pe care le suportă pentru menţinerea/conservarea unor proiecte sistate sau parţial sistate și a căror fezabilitate este redusă sub aspectul componentei energetice dar, pe de altă parte, şi datorită obligatiilor complexe generate de imposibilitatea de a decide în cadru corporativ asupra adaptării indicatorilor tehnico-economici ai unor proiecte de investiţii istorice, excesiv de costisitoare prin raportare la potenţialul energetic”, mai arată ministrul Energiei, Sebastian Burduja.