Pe de o parte, oficialii europeni spun că vor veni cu mai mult sprijin financiar pentru firmele europene. Pe de altă parte, comunitatea de afaceri este entuziasmată de subvențiile ecologice din SUA și susține că UE trebuie să se alinieze la ceea ce face administrația americană.
În cele din urmă, presiunea este asupra instituțiilor europene – dar întrebarea este cât de departe sunt acestea dispuse să meargă?
Cum s-a ajuns aici
Totul a început cu o lege radicală a președintelui Joe Biden – IRA, Legea privind reducerea inflației din SUA. Aceasta a fost aprobată în luna august și include peste 300 de miliarde de dolari în cheltuieli pentru politicile privind energia.
Planul nu a fost foarte bine primit în Europa, deoarece oferă credite fiscale atunci când consumatorii cumpără vehicule electrice fabricate în America de Nord.
Preocuparea europenilor este că întreprinderile vor investi în SUA mai degrabă decât în Europa pentru a se putea califica la acest sprijin fiscal masiv. Și au mers până la a spune că legislația americană încalcă normele comerciale internaționale.
Biden stimulează, Europa reglementează
„Este un subiect care a zguduit Uniunea Europeană, politicienii și industria”, a declarat pentru CNBC directorul companiei de produse chimice Solvay, Ilham Kadri, în timpul unui eveniment organizat marți seara la Davos. „Realitatea este că administrația Biden stimulează, pe când Europa reglementează”.
UE a făcut un lobby intens pentru a se asigura că societățile europene vor putea beneficia de unele dintre stimulentele fiscale fără a fi nevoite să se relocheze, de exemplu.
La sfârșitul lunii decembrie, Departamentul de Trezorerie al SUA a emis orientări care ar permite companiilor din UE să beneficieze de anumite credite fără a fi nevoie să își modifice modelele de afaceri.
Cu toate acestea, alte îndrumări privind modul în care va fi pusă în aplicare legislația nu au fost încă primite, de unde și discuțiile continue între oficialii europeni și americani.
UE nu are un răspuns comun
„Ar trebui să evităm cu siguranță un război comercial sau un război al subvențiilor. În același timp, trebuie să ne susținem competitivitatea”,a susținut comisarul european pentru economie, Paolo Gentiloni.
IRA a stârnit o dezbatere internă în Europa, unde există un singur consens real: blocul trebuie să vină cu propriul plan pentru a sprijini competitivitatea regiunii.
„Dacă nu ne potrivim cu IRA în Europa, va fi foarte dificil pentru industriași, pentru antreprenori, pentru investitori să continue să construiască infrastructura industrială… trebuie să existe un răspuns”, a avertizat Aditya Mittal, directorul general al companiei siderurgice ArcelorMittal.
O idee este relaxarea normelor privind ajutoarele de stat, astfel încât guvernele să poată cheltui mai mult pentru revitalizarea industriilor lor. Problema de lungă durată în acest caz este că Germania și Franța, cele mai mari două economii europene, dispun de puterea fiscală necesară pentru a face acest lucru, dar nu și restul UE. Și asta ar duce la fragmentarea pieței europene.
Gentiloni a spus că este în favoarea utilizării ajutorului de stat, dar numai „dacă acesta este un sprijin foarte direcționat și limitat”, în timp ce nu poate perturba “modelul european”.
Fără ajutorul de stat, care este un răspuns național, UE în ansamblul trebuie să decidă dacă va reorganiza fondurile europene existente pentru a sprijini industria europeană sau dacă va recurge în comun la piețele publice și va împrumuta bani noi. Germania se opune.
Șefii de stat europeni se reunesc la Bruxelles la începutul lunii februarie pentru a discuta despre modul în care își pot sprijini industriile. Dar fără ajutoare de stat pentru industrie și exploatarea în comun a piețelor, UE nu se poate pune cu SUA – și riscă dezindustrializarea.