Prognoza economică realizată de Comisia Europeană pentru România vine cu previziuni sumbre. Cea mai importantă dintre acestea este anunțul creșterii datoriei publice a țării noastre de 54,8% din PIB în 2024, la 59,4% din PIB în 2025 și la 63,3% din PIB în 2026. Potrivit Comisiei, majorarea împrumuturilor României este cauzată atât de deficitele guvernamentale ridicate, cât și de o creștere preconizată a plăților dobânzilor.
Prognoza economică de primăvară a Comisiei Europene arată, pentru România, un deficit bugetar estimat de -8,6% din PIB în 2025 și de -8,4% din PIB pentru 2026, și asta dacă nu se vor agrava problemele geopolitice și economice europene. În ce privește datoria public, aceasta va urca de la 54,8% din PIB în 2024, la 59,4% din PIB în 2025 și la 63,3% din PIB în 2026. PIB-ul ar putea crește de la 0,8 în 2024, la 1,4 în 2025 și la 2,2 în 2026. Inflația va rămâne ridicată în România, care se află pe primul loc în UE la acest capitol, scăzând de la 5,4% în 2024, la 5,3% în 2025 și la 5,2% în 2026.
”Se estimează că datoria va crește de la 48,9% din PIB în 2023 la aproximativ 63% din PIB în 2026, în mare parte cauzată de deficitele guvernamentale ridicate și de o creștere preconizată a plăților dobânzilor. La sfârșitul anului 2024, Parlamentul a adoptat un pachet de măsuri de consolidare fiscală în valoare de aproximativ 2% din PIB. Pachetul include o înghețare nominală a salariilor și pensiilor publice, precum și măsuri de venituri în valoare de 0,3% din PIB. Drept urmare, se preconizează că deficitul va scădea la 8,6% din PIB în 2025 și, în condițiile unor politici nemodificate, la 8,4% în 2026. Această prognoză nu include impactul reformei fiscale și al altor măsuri planificate, care, dacă sunt concepute corespunzător și implementate în timp util, au potențialul de a reduce semnificativ deficitul”, arată Comisia Europeană.
Incertitudini persistente
Trendul economic a rămas pe un teritoriu pozitiv la începutul anului 2025, în ciuda incertitudinii persistente, susține Comisia Europeană. Serviciile de construcții, agricultură și transport prezintă perspective de performanță îmbunătățite, ajutate și de aderarea la Schengen și de modernizarea infrastructurii.
O revenire puternică a construcțiilor rezidențiale, împreună cu investițiile robuste finanțate de UE în infrastructura publică, sunt de bun augur pentru o redresare a formării brute de capital fix, în ciuda faptului că investițiile private sunt afectate negativ de incertitudinea fiscală pronunțată și volatilitatea geopolitică. În același timp, indicatorii de înaltă frecvență indică o decelerare a vânzărilor cu amănuntul și a consumului privat, întrucât politicile restrictive privind veniturile și inflația încă ridicată sunt de natură să deprime creșterea venitului disponibil, semnalează Comisia Europeană.
Potrivit acesteia, contribuția negativă a exporturilor nete la creșterea PIB este estimată să scadă în 2025, deoarece decelerația cererii interne va reduce creșterea importurilor, iar perspectivele pentru exporturile de servicii și produse agricole s-au îmbunătățit. În ansamblu, se estimează că creșterea PIB-ului real va crește doar modest, până la 1,4% în 2025, sub potențial. Mai concret, reducerea puterii de cumpărare și sărăcia va reduce consumul și, implicit, importurile României.
Poate dacă scad la ei, scad și la noi
După o scădere notabilă a inflației la 5,8% în medie în 2024, dezinflația este probabil să continue, dar numai lent în 2025, susșine Comisia. Inflația totală, excluzând energia și alimentele, în special a serviciilor, rămâne ridicată, iar eliminarea prevăzută a plafonului la prețurile energiei electrice pentru gospodării va duce la creșterea prețurilor interne la energie.
”În schimb, evoluția prețurilor agroalimentare și internaționale la energie poate contribui la scăderea inflației. În general, se estimează că inflația medie IAPC va scădea marginal, până la aproximativ 5% în 2025 și va urma o tendință de scădere mai pronunțată, până la sub 4% în 2026”, se mai arată în prognoza Comisiei Europene.