Raportat la puterea de cumpărare, populația din țara noastră plătește un preț la energie cu 400% mai mare decât cel din Ungaria, situându-se pe primul loc în UE. Principalele cauze ale acestei anomalii sunt taxarea excesivă, făcută atât de stat, cât și de companiile de distribuție și transport, dar și specula din piață. Astfel, liberalizarea pieței, fără consumatori pregătiți și fără instituții care să sancționeze abaterile de pe piață, au permis fluctuații mari de preț, a atras atenția Asociația Energia Inteligentă.
România a avut o creștere semnificativă a prețului energiei electrice, fapt care a determinat inflație, scăderea puterii de cumpărare, relocarea industriilor și accentuarea vulnerabilităților sociale, a semnalat Asociația Energia Inteligentă. La consumatorul casnic, în luna iulie 2025, România ocupa primul loc în rândul țărilor din Europa, cu cel mai mare preț al energiei, raportat la puterea de cumpărare, având și cea mai mare creștere a prețului energiei electrice din întreaga Europă între lunile iunie – iulie 2025. Și asta în condițiile în care țara noastră este puțin dependentă din punct de vedere energetic, având resurse proprii de gaze naturale, hidroenergie și un mix echilibrat de surse (inclusiv nuclear și regenerabile).
”România are un preț al energiei de 4 ori mai mare, raportat la puterea de cumpărare, față de Ungaria. Această situație are mai multe cauze. Prețul energiei în România este influențat de evoluțiile pe piața comună europeană, unde cotațiile pot fi ridicate în funcție de ofertă și prețul combustibililor fosili. Taxele și tarifele de transport/distribuție reprezintă jumătate din factura finală de energie electrică, un nivel extrem de ridicat comparativ cu țările europene. Lipsa investițiilor în infrastructură, astfel că rețelele vechi, pierderile tehnologice și costurile de mentenanță se reflectă în prețul final. Totodată, speculațiile și volatilitatea pieței – liberalizarea pieței, fără consumatori pregătiți și fără instituții care să sancționeze abaterile de pe piață, au permis fluctuații mari de preț”, a precizat Asociația Energia Inteligentă.
Costuri mari pentru tranziția verde
O altă cauză a prețurilor mari la energie este tranziția verde, cu investiții în regenerabile, stocare, rețele noi etc, consider asociația. Acestea presupun costuri inițiale ridicate care se recuperează treptat prin tarife mai mari. În lipsa scăderii prețului la energie electrică, România riscă să piardă competitivitatea economică și să accentueze inegalitățile sociale, semnalează Asociația Energia Inteligentă. Potrivit acesteia, costurile ridicate ale energiei afectează direct industria, agricultura și serviciile, ducând la creșterea prețurilor produselor și la scăderea puterii de cumpărare a populației. În același timp, firmele românești devin tot mai puțin atractive pentru investițiile străine, fiind dezavantajate în raport cu țările unde energia este mai ieftină și mai stabilă.
”Pe termen lung, prețurile mari la energie vor fi o frână în dezvoltarea economică, generează inflație și pot accentua migrația forței de muncă, deoarece oamenii caută condiții mai avantajoase în alte state. În plus, lipsa unor măsuri de protecție pentru consumatorii vulnerabili poate duce la creșterea sărăciei energetice, fenomen care afectează deja multe gospodării din mediul rural”, a mai arătat Asociația Energia Inteligentă.
Soluții, doar pe hârtie
Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, afirma că România a ajuns în situația în care producem energie electrică în timpul zilei, în vară, când soarele strălucește și în Bulgaria, și în Grecia, și în Ungaria, și la vecinii noștri din Ucraina sau Moldova, și exportăm la prețuri ridicole, urmând ca în perioada de vârf de consum, adică între 18:00 și 22:00 să cumpărărm energie din afară și la prețuri de 2.000, 2.500 sau 3.000 de lei megawattul. Ministrul susține că soluțiile sunt legate de pornirea centralei pe gaze de la Mintia, uitând să specifice faptul că prețurile energiei produsă din gaze sunt cele mai mari, și de dezvoltarea regenerabilelor și a stocării. Însă, pentru a intra într-un echilibru care să conducă la scăderea prețurilor în piață, este nevoie de o capacitate de stocare dublă față de cea instalată în fotovoltaice și eoliene, ceea ce este imposibil de realizat în următorii 20 de ani, cel puțin.