Recolta de porumb din acest an a fost cea mai mică din ultimii 20 de ani, astfel că nu acoperă nici cererea internă, ne spune conducerea Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR). Cu toate acestea, traderii au exportat aproape întreaga cantitate, lăsându-i pe români să consume doar cerealele modificate genetic, aduse de prin SUA și statele Americii Latine. În ce privește porumbul românesc infestat cu aflatoxină întors din Spania și Anglia, reprezentanții LAPAR spun că este o chestiune suspectă, având în vedere că traderii fac analize înainte de plecarea din port.
Pentru că procesatorii și cei din zootehnie nu dețin spații de depozitare a cerealelor, traderii au colectat tot porumbul din țară și l-au dus în afara țării. Și asta în condițiile în care producția de porumb din acest an a fost cea mai scăzută din ultimii 20 de ani, astfel că nu reușea să acopere tot necesarul de consum intern. Pentru că porumbul românesc este de calitate, acesta este redirecționat la export, iar prețurile plătite fermierilor sunt extrem de mici, ne spune conducerea LAPAR.
Tocmai de aceea descoperirea porumbului din România infestat cu aflatoxină abia la destinațiile din Spania și Anglia este cel puțin suspectă. ”Analizele se fac înainte de încărcare de către traderi, că nu e nimeni nebun să plătească milioane de euro sau zeci de milioane de euro pe o marfă neconformă. Mi se pare trasă de păr situația și cred că este vorba, mai degrabă, de o încercare de a reduce și mai mult prețurile de achiziție. Anul acesta prețurile plătite fermierilor au fost ca anul trecut, în condițiile în care toate s-au scumpit. La ce producție mică am avut în 2024, nu ar fi trebuit să exportăm deloc, ca să asigurăm o parte din necesarul la intern. În zootehnie ce mai folosim ? O să aducă tot traderii de pe cine știe unde și la prețuri triple, pentru consumul din România”, ne-a declarat Laurențiu Baciu, președintele Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR).
Sprijinul pentru calamități, doar în declarații
Reprezentanții fermierilor ne spun că banii promiși de Guvern ca despăgubiri pentru secetă nu au venit nici până în ziua de azi, deși am intrat aproape în noiembrie. Și asta în condițiile în care sumele au fost prinse în buget. Singurii bani care au venit au fost subvențiile, dar doar pentru cei cu suprafețe foarte mici, de 1-5 ha.
”Au dat subvențiile doar pentru suprafețele reduse, pentru că acolo sunt mulți, dar pentru suprafețele importante nu s-a dat nimic. Mulți fermieri și-au închis porțile, iar cei care au mai rezistat au semănat foarte târziu. Gândiți-vă că și acum se seamănă, în condițiile în care campania de însămânțare trebuia încheiată cel târziu la jumătatea lui octombrie. Degeaba semeni în noiembrie, că nu mai răsare nimic și pierzi tot ce ai investit. Despre creditele de la bănci cu garanțiile de stat nici vorbă să se fi materializat, pentru că băncile au propria lor politică”, ne-a mai precizat președintele LAPAR, Laurențiu Baciu.
Au de luat
Proiectul de ordonanță de urgență pentru despăgubiri a fost postat pe site-ul Ministerului Agriculturii încă din 3 octombrie. Prin acesta, se recunoaștea seceta pedologică manifestată pe areale agricole extinse la nivel național în perioada septembrie 2023 – august 2024 ca fiind fenomen meteorologic nefavorabil asimilat unei calamități naturale și se instituia o schemă de ajutor de stat sub formă de grant. Obiectivul era acordarea de compensații producătorilor agricoli care au cultivat suprafețe cu culturi agricole și au fost calamitate de seceta pedologică din agricultură. Beneficiarii schemei ar fi producătorii agricoli care au înființat culturi agricole în toamna anului 2023 și/sau în primăvara anului 2024 și care dețin procese- verbale de constatare și evaluare a pagubelor pentru culturile / suprafețele agricole care au fost calamitate de seceta pedologică în procente de peste 30% și până la 100% inclusiv.