Guvernul a început demersurile pentru elaborarea Planului național social pentru climă, prin care 5 miliarde de euro din bani europeni vor fi împărțiți pentru a asigura supraviețuirea populației și întreprinderilor vulnerabile de valul catastrofic al scumpirii combustibililor. În fapt, certificatele de emisii pregătite pentru 2028 de Comisia Europeană vor transforma mașinile clasice și încălzirea locuințelor într-un lux pe care numai cei bogați și-l vor putea permite.
Pe modelul certificatelor CO2 care au transformat cărbunele, cea mai ieftină sursă de energie, în cel mai scump produs, cetățenilor europeni li se pregătește lovitura de grație. Apetitul din ce în ce mai scăzut pentru achiziționarea mașinilor electrice nu pare să fi deranjat conducerea Comisiei Europene, pentru că jocurile sunt deja făcute. Au mai rămas doar 3 ani și 3 luni până la punerea în aplicare a celei mai cumplite măsuri care va afecta întreaga populație a Uniunii Europene, dar în special cetățenii statelor sărace, România fiind în top.
Odată cu impunerea certificatelor în transporturi și în încălzire, prețurile combustibililor o vor lua razna, astfel că a folosi mașina personală și a fi capabil să suporți costurile încălzirii locuinței vor deveni pur și simplu un lux, pe care puțini și-l vor putea permite. Singurele autovehicule care vor scăpa netaxate de Comisia Europeană vor fi cele electrice, acesta fiind argumentul suprem pentru forțarea europenilor să și le cumpere, în pofida multitudinii de neajunsuri ale acestora. Iar în ce privește încălzirea caselor, dacă aceasta nu se va face cu energie, și aceea excesiv de scumpă în România, facturile vor fi uriașe. Este și motivul pentru care Comisia Europeană cere insistent reducerea consumului de energie termică, prin anveloparea clădirilor și reabilitarea lor. Ca să ții caloriferul închis, eventual permanent, de teamă că nu vei putea achita facturile. Cam așa sună viitorul verde impus de Bruxelles și prețurile mici din viitor, pe care ni le tot flutură ministrul Energiei, Sebastian Burduja.
Sărăcie generalizată
Ca să mimeze preocuparea pentru impactul social devastator pe care îl vor avea certificatele de emisii, Comisia Europeană a decis înființarea Fondului social pentru climă. României îi vor reveni cam 5 miliarde de euro, echivalent cu suma parțială suportată de Guvern pentru plafonarea prețurilor la energie în această perioadă. Adică aproape egal cu zero, având în vedere că banii ar trebui să atenueze impactul.
”Fondul ar trebui să ofere finanțare statelor membre pentru a acorda sprijin temporar pentru venit și pentru a susține măsurile și investițiile menite să reducă dependența de combustibilii fosili prin sporirea eficienței energetice a clădirilor, decarbonizarea sistemelor de încălzire și răcire ale clădirilor, inclusiv integrarea energiei produse din surse regenerabile și îmbunătățirea accesului la mobilitatea și transportul fără emisii și cu emisii scăzute de carbon”, susține Comisia Europeană.
Potrivit Guvernului, sărăcia energetică definită în Fondul Social pentru Climă înseamnă lipsa accesului unei gospodării la serviciile energetice esențiale care stau la baza unui nivel de trai și de sănătate decente, printre care încălzirea, răcirea și iluminatul adecvate, precum și energia necesară pentru funcționarea aparatelor, iar sărăcia din perspectiva transporturilor înseamnă incapacitatea sau dificultatea persoanelor și a gospodăriilor de a face față costurilor transportului privat sau public sau lipsa transportului ori accesul limitat al acestora la transportul necesar pentru accesul lor la servicii și activități socio-economice esențiale, ținând seama de contextul național și spațial. În acest sens, misiunea Executivului de a elabora un Plan național social pentru climă este una extrem de dificilă, având în vedere că viitoarele taxe impuse de UE vor provoca o sărăcie generalizată.
Nu ai energie regenerabilă, nu exiști
Sprijinul financiar va viza măsuri și investiții cu impact pe termen lung, cu condiția ca acestea să vizeze în principal gospodăriile vulnerabile, microîntreprinderile vulnerabile sau utilizatorii de transport vulnerabili, arată Guvernul. Acestea sunt menite să sprijine renovarea clădirilor, în special pentru gospodăriile vulnerabile și microîntreprinderile vulnerabile care ocupă clădirile cu cea mai slabă performanță, inclusiv pentru chiriași și persoanele care trăiesc în locuințe sociale, să sprijine accesul la locuințe la prețuri accesibile și eficiente din punct de vedere energetic, inclusiv la locuințe sociale, să integreze generarea și stocarea energiei regenerabile în clădiri, să asigure accesul la vehicule și biciclete cu emisii zero și cu emisii scăzute, menținând în același timp neutralitatea tehnologică, inclusiv sprijin financiar sau stimulente fiscale pentru achiziționarea acestora.
”Din perspectiva tipurilor de intervenții eligibile prioritare, Planul ar trebui să ofere gospodăriilor vulnerabile, microîntreprinderilor vulnerabile și utilizatorilor de transport vulnerabili resursele necesare pentru a finanța și a realiza investiții în eficiența energetică, decarbonizarea încălzirii și răcirii și în vehicule și mobilitate cu emisii zero și cu emisii scăzute”, se arată într-un document al Executivului.