Ministerul Apărării vrea să schimbe legea și să aplice tactica plății integrale a produselor militare, utilizată cu SUA, și pentru achizițiile comune cu statele UE. Mai mult, pe lângă plata integrală pentru armament, care nu se știe când și dacă va fi livrat, ministerul va renunța și la garanțiile bancare, prevăzute acum în legislație. Motivul halucinant invocat este că, din 2022 până în prezent, statele membre nu reușesc să ajungă la un acord privind achizițiile comune.
MApN vrea să instituie excepții pentru achizițiile în comun de armament cu alte state UE de la obligativitatea beneficiarilor de avansuri de a pune la dispoziția ordonatorilor de credite scrisori de garanție bancară sau alte garanții constituite în temeiul legii, precum și de la acordarea avansului într-un cuantum de maximum 30% din valoarea produselor militare. Ministerul invocă faptul că agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei ar fi avut un impact negativ asupra securității UE și a statelor membre, acest lucru necesitând sporirea semnificativă a capacității țărilor Uniunii Europene de acoperire a deficitelor cele mai urgente și mai critice.
Totodată, în 2022, Comisia Europeană a propus un instrument specific pe termen scurt, menit să stimuleze statele membre să aibă în vedere, în mod voluntar, efectuarea de achiziții publice în comun. În conformitate cu reglementările europene, achiziția în comun trebuie efectuată de autoritatea contractantă din statul membru participant în conformitate cu dispozițiile naționale ale statului membru în care își are sediul autoritatea contractantă. ”După cum rezultă din Comunicarea comună către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor din 5 martie 2024, se impune identificarea posibilelor proiecte de interes comun pentru a concentra efortul UE și finanțarea programelor, dat fiind că programele de cooperare pentru armamente ale statelor membre s-au confruntat cu provocări semnificative și sunt subminate de o lipsă de instrumente proporționale cu complexitatea lor, acest lucru ducând adesea la întârzieri și depășiri ale costurilor ”, susține MApN.
Interese de securitate
Deși statul este pregătit să renunțe la singurul sistem de apărare Patriot, cumpărat cu bani grei de la americani, pentru a-l face cadou Ucrainei, Ministerul Apărării reclamă că neadoptarea măsurilor solicitate ar pune în pericol securitatea națională.
”Neadoptarea măsurilor propuse ar avea drept consecințe neparticiparea autorităților contractante din România la procedurile de atribuire a contractelor de achiziții în domeniul apărării, organizate în comun cu statele membre UE. Acest lucru ar avea un impact negativ asupra interoperabilității cu forțele aliate și partenere, ceea ce ar reduce semnificativ posibilitățile de asigurare a capacităților necesare protejării în timp real a intereselor naționale de securitate. Totodată, ar antrena consecințe grave din perspectiva capacității României de a-și îndeplini angajamentele asumate”, se arată în nota de fundamentare a proiectului de ordonanță de urgență elaborat de MApN.
Excepție la excepție
În Ordonanța de Urgență 57/2015, MApN primise deja derogare de la Legea finanțelor publice, astfel că instituției i se permitea utilizarea fondurilor publice pentru plata în avans a echipamentelor militare, avans care nu putea depăși, însă, cuantumul de 30% din valoarea produselor. În plus, beneficiarii acestora aveau obligaţia de a pune la dispoziţia ordonatorilor de credite scrisori de garanţie bancară a căror valoare nu putea fi mai mică decât suma plătită sub formă de avans. Singurele exceptate de la aceste reguli erau achizițiile făcute de la organizaţii internaţionale sau de la guvernele altor state, unde intra doar SUA, care s-a eschivat întotdeauna de la compensările din Legea offset-ului. Acum excepția se va aplica și celorlalte state UE, distrugând și ideea de offset, care ar fi însemnat o gură de oxigen pentru industria de armament din România, pusă pe butuci de guvernanți.