În afară de Dispeceratul Energetic Național, ai cărui șefi trec prin momente de infarct în fiecare zi, puțini știu că României i-a trecut glonțul pe la ureche, când s-a apropiat periculos de pragul maxim al capacității de import a energiei. Dacă nu adia puțin vântul, sistemul energetic intra în blackout și asta în condițiile unui consum moderat, dat fiind că temperaturile nu au scăzut decât foarte puțin. Pe măsură ce intrăm efectiv în iarnă, lucrurile vor lua o turnură catastrofală.
Pentru că zgomotul celor care ne tot spun, pe toate canalele, ce creștere economică uimitoare avem, ce investiții senzaționale se fac și ce nivel de trai minunat au românii, este atât de asurzitor, sirena de alarmă care sună din sistemul energetic național nici nu se mai aude. În ziua de 29 noiembrie, țării i-a trecut pur și simplu glonțul pe la ureche, când a fost la un pas milimetric de a intra în blackout, din cauza deficitului de energie, și numai o slabă adiere a vântului a reușit să ne salveze de la dezastru.
În această zi, în jurul orei 17.30, România importa 2.849 MWh, la 151 MWh de maximul capacității de 3.000 MWh (deși ministrul vorbește despre 3.500 MWh, însă aceasta depinde de anumite condiții, de structura de producție și de retragerile din exploatare datorate programelor de mentenanță și investiții).
Marele noroc a fost că în acea perioadă de timp vântul a adiat puțin și a reușit să producă în jur de 470 MWh, în condițiile în care, în ultimul timp, eolienele trecuseră chiar pe consum din sistem. La acea oră, fotovoltaicele intraseră pe minus, cărbunele dădea în jur de 800 MWh, iar hidroenergia pompa circa 1.300 MWh în rețea. Situația din sistemul energetic este atât de gravă, încât chiar membri din conducerea Transelectrica au început să iasă public cu afirmații în acest sens, dar nimeni din Ministerul Energiei nu pare să audă. Și mai grav este că, în acest moment, nu există nicio soluție. Cu grupurile de cărbune dezmembrate și cu unul dintre grupurile de la Turceni în conservare oficială, dar nefolosit în niciun fel, România se află într-o situație fără ieșire.
Doar vreo 200 MW instalați
În 2024, puterea instalată în România a crescut cu vreo 200 MW, și aceea în fotovoltaice, pe care te mai poți baza vara și doar pe timpul zilei. În rest, hidroenergia a scăzut cu 7 MW, eolianul a crescut cu 70 MW, iar hidrocarburile au scăzut cu 2 MW. Dacă la 21 martie 2024 aveam o capacitate totală instalată de 18.319,75 MW, la data de 2 decembrie 2024 se raporta o capacitate totală de 18.575,22 MW. Recent, ministrul Sebastian Burduja se plângea că prețurile mari la energie sunt cauzate de faptul că noi ne-au respectat obligațiile în UE, dar alții, nu. Adică România a executat ordinele rapid și fără comentarii, în timp ce alte țări au ignorat aceste ordine.
”Avem un preț la energie dublu față de Austria. Și asta pentru că ani la rând a fost permisă o situație complet absurdă. Într-o piață europeană unică, interconectată în teorie, regăsim state vecine, în interiorul UE, care nu au niciun fel de interconexiune: Austria și Slovacia, țări din mijlocul Uniunii Europene, care ar fi trebuit să asigure tranzitul energiei mai ieftine din Vest spre Est, cum se întâmplă acum. Pregătim consiliul de miniștri din decembrie și am cerut și cerem o analiză clară pe infrastructura existentă, dacă este ea folosită la capacitatea maximă, un plan clar asumat de accelerare a interconexiunilor, cu ținte clare pentru fiecare stat în parte.
România este un foarte bun cetățean în sectorul energetic, pentru că am făcut tot ce ni s-a cerut. Am intrat pe traiectoria de decarbonizare, am închis grupurile pe cărbune, de aceea am ajuns astăzi să fim dependenți, pe anumite interval orare, de importuri. Și atunci am cerut un lucru de bun simț, moral, să avem nu doar obligații, ci aceleași drepturi în piața integrată a energiei”, a declarat ministrul Energiei, Sebastian Burduja.
Ministrul visează exporturi
Ministrul Energiei ne ”amenință” și cu viitoarele interconexiuni, cu Republica Moldova și Ucraina, care ne-ar salva țara, fără să amintească de faptul că noi exportăm energie în aceste țări, în special în Moldova.
”Avem 10 linii de interconexiune, erau 9, dar acum avem și Reșița-Pancevo, urmează încă cel puțin 2 sau 3 cu Republica Moldova, încă 2 cu Ucraina. Dacă noi avem un vârf de producție, de 6.500-7.000 MWh, dacă ne străduim și ne ajută vremea, înseamnă că putem teoretic să exportăm jumătate din această capacitate”, a afirmat Sebastian Burduja. Uitându-ne pe producția și consumul de la Transelectrica, vedem însă foarte clar că nici când am produs, în rare momente, 7.000 MWh nu am renunțat la importuri. În ce privește grupurile pe gaze, niciunul nu are șanse să fie puse în funcțiune nici peste 2 ani.
”Avem undeva la 3.500 MW grupuri pe gaze în lucru în diverse stadii. La Mintia avem un investitor privat, nu a apelat la ajutoare de stat, se mișcă bine. La Ișalnița, din păcate, nu s-a prezentat niciun ofertant, dar reluăm procedura de achiziție și sperăm să o putem atribui în următoarele 3-4 luni de zile, iar la Turceni proiectul este întârziat și acolo va trebui să luăm măsuri mult mai dure. Avem 10.000 MW în lucru pe solar și eolian și urmează prima licitație a contractelor pentru diferență”, a mai precizat Sebastian Burduja, ministrul Energiei.