Parcul auto al Europei se învechește accelerat. Prețul mașinilor noi a explodat, indiferent că sunt clasice sau electrice, astfel că puțini sunt cei care își mai permit schimbarea vehiculelor. Alături de majorarea prețurilor la gaze și energie, factorul decisiv care a contribuit la transformarea autoturismelor în obiecte de lux a fost legat de reglementările Comisiei Europene, care a ridicat standardele de mediu și ale elementelor de siguranță atât de mult, încât producătorii sunt la un pas de a intra pe pierderi.
Amânarea cu doi ani a amenzilor de mediu aplicate producătorilor de autovehicule, amenzi care i-ar fi băgat în faliment, nu înseamnă mare lucru. Și asta pentru că ambițiile Comisiei Europene de a interzice mașinile cu combustie internă din 2035 și amenzile uriașe aplicate din 2027 pentru cei care nu vând cota de 25% mașini electrice rămân. Producătorii au țipat la unison că mașinile electrice nu se vând și chiar și anunțatele reluări ale subvențiilor nu vor avea un efect semnificativ. Cu tot cu subvenții, vehiculele electrice rămân mult prea scumpe pentru buzunarele din ce în ce mai goale ale europenilor. Problema bateriilor nu a fost rezolvată în niciun fel, astfel că, la defectarea sau la finalul vieții acesteia, preconizată în mod optimist la maximum 160.000 de km sau 8 ani, poți să arunci și mașina. Și asta pentru că prețul unei baterii echivalează cu cel al valorii mașinii respective. Practic, la fiecare 7-8 ani, europenii conduși de Ursula von der Leyen ar trebui să-și cumpere mașini noi. Cum însă nu toți au veniturile șefei Comisiei Europene, acest lucru este practic imposibil. Nici cu mașinile hibride, spre care s-au repezit mulți europeni, inclusiv românii, lucrurile nu stau altfel. Dacă bacteria s-a dus, înlocuirea acesteia costă aproape cât o mașină. Despre stațiile de încărcare, prezente doar în câteva țări, nu se vorbește prea mult, și nici de timpul îndelungat necesar încărcării vehiculelor electrice.
Cu oamenii de rând cum rămâne?
Exceptând o mică parte a populației europene și o și mai mică parte a populației țărilor sărace, cum este și România, oamenii de rând, care, la halul în care a ajuns economia, supraviețuiesc de la un salariu la altul, nu-și vor permite în veci o mașină electrică și nici măcar una clasică nouă. Astfel, singura piață care s-a dezvoltat în ultimii ani este cea a mașinilor second-hand, cu combustie internă, firește. Parcul auto învechit s-a extins în toată Europa, nu există doar în România. Dar pentru aceștia, la comanda Comisiei Europene, se pregătesc sancțiuni atât de mari, încât nimeni nu-și va mai permite să dețină un autoturism. Taxe de înmatriculare, tarife enorme la rovinietă, impozite majorate semnificativ și, probabil, și RCA-uri mai mari. Toate că să le arate săracilor că mai bine se înhamă la credite ca să-și cumpere vehicule. Nenorocirea este că nici nu vor apuca să își achite împrumuturile și vor fi nevoiți să-și schimbe din nou mașinile. Și toate acestea în numele unui Green Deal sinucigaș, pe care, la momentul actual, în lume, doar Uniunea Europeană îl mai implementează.
Mașini mai mari, ca să care toate sistemele impuse de UE
Curtea de Conturi Europeană semnala faptul că, deși eficiența motoarelor s-a îmbunătățit, greutatea autoturismelor a crescut cu aproximativ 10% în medie, iar motoarele trebuie să fie cu circa 25% mai puternice pentru a putea face față greutății respective. Pe de altă parte, mașinile de mici dimensiuni au început să dispară din piață, producătorii plângându-se că nu mai rentează să le fabrice. Între 2013 și 2024, prețul unei mașini clasice de dimensiuni mici a crescut cu 73%, ajungând la aproape 23.000 de euro. Majorarea a fost cauzată de cerințele impuse de Comisia Europeană legate de reglementările privind emisiile de CO2 și standardele de siguranță, producătorii auto fiind obligați să investească masiv în tehnologii avansate și în materiale mai scumpe, fapt care a provocat o explozie a costurilor. Noile cerințe de mediu și de siguranță au condus, evident, și la necesitatea creșterii greutății vehiculelor, cu o majorare implicită a consumului de carburanți. Mai mult, până în 2030, Comisia Europeană anunță între opt și zece noi reglementări anuale, care vor avea un impact direct asupra prețurilor autoturismelor.