Guvernanții au permis o supracontractare de proiecte din PNRR care a depășit cu peste 25 miliarde de euro banii alocați de UE, pe care oricum nu-i vom primi nici în proporție de 50%. Este dovada absolută a incompetenței generalizate, dat fiind că nu a existat o coordonare și o prioritizare a proiectelor, care să ia în calcul viabilitatea și plusvaloarea adusă economiei și societății. După o bulibășeală de nedescris, Guvernul vine acum și blochează tot, lăsând în urmă un maldăr de studii de fezabilitate, cu care, foarte curând, vom intra în Cartea Recordurilor.
De la demararea PNRR nu a existat nicio transparență a proiectelor propuse pentru finanțare și nici a companiilor declarate câștigătoare. Nimeni nu a știut exact unde se duc banii, cine beneficiază și cu ce se va îmbunătăți viața românilor. A fost exact aceeași secretomanie ca și la întocmirea PNRR, de către USR și PNL, pentru ca, ulterior, să vedem, aproape zilnic, că jaloanele scrise de politicieni români erau făcute împotriva cetățenilor români.
Evident, jaloanele care loveau grav în românii de rând au fost rapid adoptate, dar nici acestea integral, pentru că multe dintre ele sunt peste puterea de suportabilitate a populației. În ce privește pensiile speciale și numirile la companiile de stat, s-a acceptat pierderea fondurilor din PNRR, numai să nu se aplice așa ceva. Acum, cu un an înainte de finalizarea PNRR, cu întârzieri majore atât la reforme, cât și la investiții, Executivul a decis să înceapă cu o pauză, ca să vadă ce mai negociază la Comisia Europeană și ca să pună ceva ordine în vraful de proiecte. Abia acum, Guvernul și-a dat seama că s-au făcut contracte peste contracte, fără să se țină seama că s-a depășit cu peste 25 miliarde de euro suma totală din PNRR. Nu știu pe ce criterii s-a mers, dar clar că la ministere fondurile erau nelimitate. Nu a fost primul venit-primul servit, ci oricine venea era servit. Avalanșa asta de contractări fără acoperire nu va rămâne fără consecințe.
Cine plătește?
Guvernul spune că, pentru proiectele care sunt tăiate din PNRR, se va încerca găsirea unor alte surse de finanțare, în condițiile în care se trâmbițează, la unison, că intrăm în incapacitate de plată, de la găurile bugetare. Contractele semnate au și ele un regim strict, nu le poți abandona fără să plătești daune firmelor, în marea lor majoritate companii străine, că doar ele au beneficiat de banii de la UE. Apoi, rămân proiectele tehnice și studiile de fezabilitate fără finalitate, ceea ce înseamnă sute de milioane de euro aruncate pe Apa Sâmbetei. Dar cine mai numără? ”Guvernul a avut și are ca scop în continuare buna gospodărire a banului public, eficientizarea folosirii fondurilor europene, folosirea tuturor resurselor europene nerambursabile pe care le avem și transparentizare. Această ordonanță de urgență continuă procesul pe care l-am demarat prin renegocierea accelerată a PNRR și obținerea unui preacord cu Comisia Europeană pe o variantă de PNRR care consumă integral zona de fonduri nerambursabile”, a anunțat Dragoș Pîslaru, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, la adoptarea actului normative care oprește orice proiect PNRR.
Au promis că vom afla care sunt proiectele
În 15 zile de la adoptarea ordonanței de urgență, pentru fiecare minister, Guvernul va avea lista integrală a proiectelor care intră în anvelopa financiară, astfel încât, în sfârșit, vom avea în România, la 4 ani după adoptarea PNRR, o transparență referitoare proiectele, bucată cu bucată, care sunt implementate, a mai anunțat Dragoș Pîslaru. ”Nu numai informații, cum am avut până acum, da, autostrada, segmentul cutare rămâne sau spitalul cutare rămâne, toate proiectele care se vor implementa. Cu această informație o să facem un tablou de bord, transparent, astfel încât, în luna septembrie, oricine din această țară să poată să vadă transparent care sunt proiectele”, a mai transmis Dragoș Pîslaru, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene.