Statisticile Eurostat arată că în primul trimestru al acestui an România a înregistrat cea mai gravă prăbușire a ratei ocupării forței de muncă din UE, de minus 2,1% față de trimestrul precedent, și de minus 4,4% față de aceeași perioadă din 2024. Datele relevă închiderile succesive ale companiilor din țara noastră, pe fondul prețurilor nesustenabile ale energiei și gazelor, dar și al declinului economic generalizat al Uniunii Europene.
România a început să producă șomeri pe bandă rulantă. Ultimele date transmise de Eurostat arată o prăbușirea catastrofală a ratei de ocupare a forței de muncă în țara noastră, cauzată de închideri succesive ale companiilor. În primul trimestru al anului 2025, Croația (+1,0%) și Spania (+0,8%) au înregistrat cea mai mare creștere a ocupării forței de muncă în comparație cu trimestrul precedent.
Creștere de 0,7% au avut Cehia, Irlanda, Grecia și Italia, în timp ce Malta a raportat o majorare de 0,6%, Danemarca, de 0,5%, Bulgaria și Cipru, de 0,4%, Belgia și Portugalia, de 0,3%, iar Luxemburg, de 0,2%. Cele mai mari scăderi ale ocupării forței de muncă au fost înregistrate în România (-2,1%), Estonia (-,8%), Lituania și Polonia (ambele cu -0,6%). Comparativ cu primul trimestru al anului trecut, scăderea în România a fost de 4,4%. Scăderi față de trimestrul precedent au mai raportat Letonia (-0,5%), Franța (-0,3%), Finlanda, Slovenia și Slovacia (-0,2%) și Suedia și Olanda (-0,1%). Germania, Ungaria și Austria au stagnat, la fel ca și media UE, care a fost de 0%.
Numărul persoanelor ocupate a crescut cu 0,2% în zona euro și a rămas stabil în UE în primul trimestru al anului 2025, comparativ cu trimestrul precedent. Numărul orelor lucrate a scăzut cu 0,3% atât în zona euro, cât și în UE în primul trimestru al anului 2025, comparativ cu trimestrul precedent. Comparativ cu același trimestru al anului precedent, orele lucrate au crescut cu 0,1% în zona euro și au scăzut cu 0,2% în UE. Pe baza cifrelor ajustate sezonier, Eurostat estimează că, în primul trimestru al anului 2025, 219,8 milioane de persoane erau angajate în UE, dintre care 171,6 milioane în zona euro.
Zero creștere economică
În primul trimestru al anului 2025, PIB-ul ajustat sezonier a crescut cu 0,6% atât în zona euro, cât și în UE, comparativ cu trimestrul precedent, potrivit Eurostat. Comparativ cu același trimestru al anului precedent, PIB-ul ajustat sezonier a crescut cu 1,5% în zona euro și cu 1,6% în UE în primul trimestru al anului 2025, după +1,2% în zona euro și +1,4% în UE în trimestrul precedent. Irlanda (+9,7%) a înregistrat cea mai mare creștere a PIB-ului față de trimestrul precedent, urmată de Malta (+2,1%) și Cipru (+1,3%). Creșteri ale PIB s-au mai înregistrat în Cehia (+0,8%), Polonia (+0,7%), Bulgaria și Spania (+0,6%) și Belgia și Germania (+0,4%). Cele mai mari scăderi au fost observate în Luxemburg (-1,0%), Slovenia (-0,8%), Danemarca și Portugalia (ambele cu -0,5%). România, Grecia, Letonia și Finlanda au raportat creștere 0.
Au crescut cheltuielile gospodăriilor
Componentele PIB-ului au evoluat în primul trimestru al anului 2025 după cum urmează: cheltuielile pentru consumul final al gospodăriilor au crescut cu 0,2% atât în zona euro, cât și în UE (după +0,5% în zona euro și +0,6% în UE în trimestrul precedent), cheltuielile pentru consumul final al guvernului au rămas stabile în zona euro și au scăzut cu 0,1% în UE (după +0,4% și, respectiv, +0,5% în trimestrul precedent), formarea brută de capital fix a crescut cu 1,8% atât în zona euro, cât și în UE (după +0,7% și, respectiv, +0,6%), exporturile au crescut cu 1,9% în zona euro și cu 1,6% în UE (după 0,0% și, respectiv, +0,1%), și importurile au crescut cu 1,4% atât în zona euro, cât și în UE (după -0,1% în ambele zone). Contribuția la creșterea PIB-ului a fost determinată de cheltuielile pentru consumul final al gospodăriilor, care au fost pozitive atât pentru zona euro, cât și pentru UE (+0,1 puncte procentuale – pp pentru ambele), cheltuielile finale ale guvernului au fost neglijabile atât pentru zona euro, cât și pentru UE, a mai precizat Eurostat.