Frenezia, injectată de la Bruxelles, cu care România își transformă aproape tot teritoriul cu munți, dealuri, păduri și ape în arii protejate, unde accesul este interzis, a creat și derapaje halucinante. Statul, prin Ministerul Mediului, s-a trecut proprietar pe toate aceste zone, dezvăluindu-și, accidental, intențiile viitoare, dictate, cel mai probabil, de Comisia Europeană. Cum nu se dăduse încă ordinul oficial, Curtea de Conturi a domolit avântul ministerului, care își trăsese în contabilitate active de peste 15 miliarde de lei.
Faptul că statul român declară aproape săptămânal câte o zonă extinsă din România ca arie protejată, coroborat cu greșeala stupefiantă de a și le trece în proprietate nu par a fi simple coincidențe. Astfel de erori nu se comit așa, aiurea, nici măcar de către cei mai incompetenți funcționari publici.
Cel mai probabil, oamenii din Ministerul Mediului, cunoscând ordinul de la Bruxelles, de confiscare a pădurilor și apelor din ariile protejate tot mai extinse, s-au gândit să nu mai muncească de două ori și le-au trecut și în acte în proprietatea statului. Că și-așa nimeni nu mai are voie nici măcar să calce pe acolo, cu toate actele de proprietate pe care le dețin. Nefiind la curent cu ce se pregătește pentru România, inspectorii Curții de Conturi au făcut publică enormitatea găsită la Ministerul Mediului și au somat conducerea instituției să schimbe actele.
Astfel, ca urmare a misiunii de audit financiar la acest minister, s-a constatat că au fost înscrise eronat în evidența cantitativ-valorică, ca și active, a ariilor protejate, supraevaluându-se indicatorii balanțieri cu 15.665.152.864 lei. ”Activele arii protejate au fost înscrise greșit în Inventarul centralizat al bunurilor din domeniu public al statului și în evidența cantitativ valorică a Ministerului Mediului, fără documente care să ateste proprietatea statului român și dreptul de administrare al ministerului”, se arată în raportul Curții de Conturi.
Prea mulți proprietari
Actele normative în baza cărora aceste bunuri au fost evidențiate în contabilitate, respectiv Legea nr.5/2000 privind aprobarea planului de amenajare a teritoriului național – Secțiunea zone protejate, cu modificările ulterioare privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone, nu fac nicio precizare referitoare la proprietatea statului asupra terenurilor ariilor protejate, susține Curtea de Conturi. Din acest cadru legal, rezultă faptul că regimul ariilor naturale protejate are în vedere modul de gestionare a regimului de protecție și afectează doar folosința, și nu dreptul de proprietate sau dreptul de administrare al acestora. În fapt, ariile naturale protejate includ terenuri care au o structură diversă a proprietarilor, de la proprietăți deținute de proprietari privați, inclusiv proprietari din intravilanele localităților, la proprietăți care sunt în domeniul public sau privat al structurilor administrației publice locale, de unde rezultă faptul că nu poate fi statul proprietar al acestora, se mai semnalează în raportul de audit.
Măsuri de remediere
Curtea de Conturi a somat conducerea Ministerului Mediului să ia măsuri pentru remedierea situației, ultimele informații în acest sens primite de inspectori fiind că ar fi în pregătire o hotărâre de guvern care să corecteze enormitatea din acte, însă aceasta nu a apărut nici până în prezent. În ce privește valoarea deciziilor Curții de Conturi pentru instituțiile publice, aceasta este aproape nulă. Ultimul raport de audit la Ministerul Mediului a relevat faptul că, din cele 11 de măsuri ale Curții de Conturi pentru remedierea deficiențelor la una dintre instituțiile din subordine, emise în Decizii din 2021 și 2022, 10 nu fuseseră implementate, deși unele prevedeau recuperarea prejudiciilor, cazuri în care au fost sesizate și organele penale.