Afaceri penale la Ministerul Mediului. Banii publici, sifonați în stil mafiot

Raportul de control al Curții de Conturi la Ministerul Mediului conține infracțiuni halucinante ale bugetarilor, cu prejudicii imposibil de recuperat. La o singură entitate aparținând acestui minister, faptele funcționarilor publici seamănă cu practicile mafiote, dar și mai grav este că nimeni din conducere nu s-a sesizat. Dimpotrivă, în loc să încerce să recupereze prejudiciile, în acțiunile din instanță, acestea au fost fost reduse la o treime.

Pentru prejudicierea bugetului de stat sau, mai bine spus, jaful din banii publici nu există pedepse drastice. Dovadă, șirul nesfârșit de pagube descoperite de Curtea de Conturi pe la toate ministerele, care, cumulat, înseamnă miliarde și miliarde de lei, pentru care nimeni nu a răspuns penal sau financiar.

Verificările de la Ministerul Mediului cuprind extrem de multe nereguli pe la toate entitățile din subordine, pe lângă curtea proprie. Pentru început, ne oprim doar la Administrația Națională Apele Române, urmând să abordăm separat celelalte fapte penale de la instituțiile din subordinea Ministerului Mediului. Este vorba despre Administrația Bazinală de Apă (ABA) Argeș-Vedea, unde patrimoniul public a fost gestionat defectuos, iar faptele celor responsabili sunt penale, după cum remarcă și Curtea de Conturi. Rezumând aceste fapte, Administrația Bazinală de Apă Argeș-Vedea a închiriat, în 2011, o suprafață de 2.600 mp către două firme, pentru amenajări hidrotehnice, fără măcar să se deplaseze pe teren să facă măsurători topografice.

Firmele respective au ocupat și au folosit până în prezent o suprafață de 6 ori mai mare. Măsurătorile s-au realizat abia din 2017 și au durat până în 2020, când, în sfârșit, s-a luat decizia de a merge în instanță. În mod stupefiant, Administrația Apele Române a cerut în instanță drepturile de chirie pentru întreaga suprafață, dobânzi și penalizări doar pentru perioada 2017-2020, în condițiile în care contractul era încheiat din 2011. Procesele sunt și acum pe rol și este puțin probabil ca statul să mai recupereze ceva.

 Contracte în alb

Pentru realizarea obiectivului ”Amenajare hidroenergetică pe pârâul Capra” au fost emise de către ABA Argeș-Vedea, în perioada aprilie 2009-septembrie 2011 și, respectiv, în perioada aprilie 2009-2010, avize de gospodărire a apelor, prin care au fost admise lucrările de investiții propuse de către SC Mobil Den Steel SRL și SC Imob Expert Consulting SRL, potrivit raportului Curții de Conturi. În 2011, ABA Argeș-Vedea, în calitate de locator, a încheiat 2 contracte de închiriere, având ca obiect o suprafață totală de 2.695,46 mp de teren, în scopul executării de către chiriași a unor lucrări hidrotehnie-conductă de aducțiune situate pe terenuri care aparțin domeniului public al statului, respectiv pe pârâul Capra, afluent al râului Argeș.

Din documentele prezentate de entitate, pentru niciuna din suprafețele stipulate în cele două contracte nu au fost efectuate, anterior încheierii contractelor, lucrările topo-cadastrale care să ateste suprafețele reale de teren date în închiriere și, deci, ocupate, ulterior, de amenajări hidrotehnice. Delimitarea bunurilor proprietate publică care au făcut obiectul celor două contracte s-a realizat cu o întârziere de 10 ani, față de data încheierii contractelor. Din măsurătorile efectuate, în perioada 2017-2020, s-a constatat că terenurile ocupate de cele două firme sunt mai mari decât cele înscrise în contractele de închiriere și în autorizațiile de gospodărire a apelor emise, respectiv 16.630,77 mp. Ulterior efectuării măsurătorilor, entitatea a procedat la calcularea și facturarea sumei totale de 11.776.628,32 lei, evidențiată în contabilitate la 31.12.2022, reprezentând contravaloare chirie, dobânzi și penalități de întârziere actualizate cu rata inflației, pentru perioadele septembrie 2017-septembrie 2020, deși cele două contracte au fost încheiate în cursul anului 2011.

Dosarele, blocate în instanțe

În cursul anului 2021, entitatea a formulat două acțiuni în instanță prin care a solicitat obligarea celor doi chiriași la plata sumelor rezultate din ocuparea terenului, pentru suprafețele de teren ce au rezultat din măsurătorilor efectuate și care nu au fost incluse în contractul de închiriere încheiat în 2011, iar perioada pentru care ANAR a cerut instanței să recunoască aceste drepturi a fost cuprinsă între septembrie 2017 și august 2020.

Ulterior, s-au completat acțiunile în instanță cu alte capete de cerere, solicitându-se, în ce privește contractul cu SC Mobil Den Steel SRL, obligarea pârâtei la plata pe perioada septembrie 2017-august 2020 a 8,5 milioane de lei chirie, dobânzi și penalități, iar în cazul Imob Expert Consulting SRL, obligarea pârâtei la plata sumei de circa 6,5 milioane lei, chirie, dobânzi și penalități.

Totodată, pentru ambele firme, s-a solicitat în instanță constatarea dreptului de proprietate a statului român asupra albiei minore a pârâului Capra, inclusiv a tuturor porțiunilor de teren ocupate de investiția pârâtelor, constatarea nulității parțiale absolute a titlurilor de proprietatea ale pârâtei acolo unde proprietatea pârâtei se suprapune peste proprietatea publică, indiferent de modalitatea de dobândire a acesteia, obligarea pârâtelor la validarea măsurătorilor de delimitae a albiei minore a pârâului, conform măsurătorilor și modificarea suprafeței de teren ce a făcut obiectul închirierii. Cauzele au fost disjunse în instanță și toate dosarele se află acum în diferite stadii de judecată.

Răspundere patrimonială

Prin modul defectuos în care contractele au fost întocmite, drepturile de creanță ce ar fi trebui să revină statului român au fost diminuate, susține Curtea de Conturi. Astfel, dreptul de creanță al entității a fost diminuat cu aproximativ 27 milioane lei. La această sumă se adaugă și valoarea TVA nefacturată celor doi chiriași și, implicit, nevirată la bugetul de stat, la care se adaugă dobânzi și penalități.

”Potrivit prevederilor Codului Muncii, salariații răspund patrimonial, în temeiul normelor și principiilor răspunderii civile contractuale pentru pagubele materiale produse angajatorului, din vina și în legătură cu munca lor. Astfel, ANAR avea dreptul și obligația de a întreprinde demersuri de stabilireși recuperare a prejudiciului adus bugetului propriu. În ceea ce privește prejudiciul adus bugetului de stat, concluzionăm că ANAR are obligația de a întreprinde demersuri de recuperare de la partenerii comerciali și/sau de la persoanele vinovate de producerea acestuia, după caz. Mai mult, apreciem că există indicii de săvârșire a unor fapte de natură penală ((infracțiuni de serviciu)”, se precizează în raportul Curții de Conturi.