Lipsa dezvoltării și eșecurile IMM-urilor românești s-ar datora absenței educației financiare și, în peste 30% din cazuri, a studiilor superioare, consideră Guvernul. De cealaltă parte, firmele românești se plâng de politicile economice naționale, care nu le sprijină suficient, de birocrația excesivă, de scăderea cererii interne, inflație și costul ridicat al împrumuturilor. La ultimul element, potrivit Guvernului, băncile ar încadra companiile românești la risc crescut pe motiv că nu ar utiliza internet banking și mobile banking, nefiind familiarizați cu digitalizarea.
Planul național de acțiune privind deceniul digital pentru România, elaborat de Guvern, indică nivelul scăzut al alfabetizării digitale, atât în economie, cât și în administrație, ca un factor de blocaj în calea dezvoltării și modernizării. În ce privește IMM-urile, marea lor majoritate firme românești, Executivul crede că există o legătură directă între evoluția antreprenoriatului și nivelul competențelor digitale ale angajaților, creșterea productivității, extinderea IMM-urilor pe noi piețe, creșterea competitivității, tranziția de la înființare la extindere și, în cele din urmă, capacitatea de a oferi baza pentru oportunități de angajare la nivel național și, ulterior, perfecționarea angajaților.
Una dintre caracteristicile predominante ale IMM- urilor românești, în general, este că acestea sunt subcapitalizate. De asemenea, lipsa competențelor în ceea ce privește planificarea și definirea strategiei afectează toate domeniile sustenabilității și creșterii IMM-urilor, inclusiv adoptarea și perfecționarea ȋn TIC, semnalează Executivul. ”Un nivel scăzut de competențe financiare critice, cum ar fi bugetarea, analiza financiară, evaluarea riscurilor, planificarea și controlul financiar, sporește și mai mult vulnerabilitățile existente și lipsa de claritate în ceea ce privește evoluția întreprinderilor, având în vedere că pentru mai mult de 30 % dintre IMM-uri, conducerea executivă nu deține diplome universitare. Nivelurile scăzute de educație financiară a antreprenorilor afectează planificarea și succesul în afaceri și, de asemenea, reduc inițiativele pentru transformarea digitală și evoluția modelului de afaceri”, se arată în Planul național de acțiune privind deceniul digital pentru România.
O altă realitate
Realitatea percepută de firmele românești este, însă, cu totul alta. Antreprenorii se plâng de piedici și incertitudini semnificative, cum ar fi: influențele negative ale evoluției economice globale (53,91 %), politicile economice naționale care sprijină insuficient IMM-urile (47,46 %), predictibilitatea scăzută a mediului economic (45,68 %), percepția unei birocrații excesive (33,33 %), inflația (56,45 %), scăderea cererii interne (42,16 %), costul ridicat al împrumuturilor (33,84 %), formarea și perfecționarea personalului (31,48 %), incertitudinea privind evoluția prospectivă (31,76 %), creșterea cheltuielilor cu personalul (28,02 %) și colectarea întârziată a creanțelor (27,32 %).
Sondajele efectuate în rândul IMM-urilor reflectă faptul că doar 22,16 % consideră că mediul de afaceri din România este favorabil succesului, susține Guvernul. În ceea ce privește finanțarea activității IMM-urilor, doar 54,28 % au în vedere accesarea fondurilor structurale pentru a-și susține obiectivele de afaceri și aproape 60 % dintre IMM-uri vor recurge la autofinanțare (profit reinvestit, vânzare de active și împrumuturi din partea acționarilor sau majorări de capital) ca semn al unor perspective economice îngrijorătoare care împiedică investițiile, încrederea și inovarea. O problemă majoră în evoluția durabilă a IMM-urilor, pe lângă gradul scăzut de competențe ale forței de muncă, este şi absența forței de muncă, o chestiune extrem de presantă, (menționată de 43 % dintre IMM-urile chestionate, percepția fiind și mai mare în rândul companiilor care activează în medii intensiv tehnologice (61 %).
Băncile, nevinovate?!
România se confruntă în continuare cu un nivel scăzut de alfabetizare financiară și cu lipsa de pregătire a instituțiilor bancare în vederea adoptării de servicii cu un grad mai mare de digitalizare (de exemplu: Internet Banking). Potrivit datelor Băncii Naționale a României (BNR), România prezintă unul dintre cele mai scăzute niveluri de incluziune financiară din UE, cu statistici care arată că 2% dintre companii nu au un cont bancar, 45% operează doar printr-un sediu bancar fizic, doar 43% folosesc internet banking și doar 9% folosesc mobile banking.
”Acest factor a influențat, de asemenea, nivelul riscului de credit perceput de instituțiile de credit, pentru 8 din 10 sectoare economice evaluate. În consecință, acest aspect a condus la standarde mai restrictive de creditare a întreprinderilor și, prin urmare, la restrângerea accesului la finanțarea necesară pentru investiții, precum cele din domeniul transformării digitale, automatizarea proceselor, extinderea spre noi piețe, deschiderea de canale noi de distribuție online etc”, se precizează în documentul citat.