Noul Regulament UE privind libertatea presei aduce norme dure în ce privește mituirea mass-media de către guverne, prin publicitatea din bani publici. Pe de altă parte, și instituțiile media vor fi obligate să-și declare atât componența patronatului, cât și sursele de finanțare, inclusiv cele care provin din bugetele naționale. Totodată, va fi înființat un Comitet european care va supraveghea aplicarea Regulamentului.
După o decredibilizare devastatoare a mass-media, din timpul pandemiei, când presa a fost plătită din bani publici pentru a implementa politicile de sănătate impuse de Comisia Europeană și OMS, UE vrea acum să-i resusciteze rolul de câine de pază al democrației. Deși multe din normele impuse prin noul Regulament UE par să fie în avantajul unei curățiri a peisajului media, în fapt, dat fiind anul decisiv al alegerilor de tot felul, se strecoară o cenzură controlată direct de la vârful Comisiei Europene, printr-un Comitet european nou înființat, care să supravegheze tot ce mișcă. Singurul lucru pozitiv este că informațiile privind publicitatea din banii statului vor fi publice, pentru a se transparentiza influențele financiare asupra politicilor editoriale. Mai mult, această publicitate nu va mai putea fi direcționată către grupuri restrânse de instituții media, ci va trebui împărțită, echitabil, între publicații, tocmai pentru pluralismul din acest domeniu. Astfel, potrivit Regulamentului UE, autoritățile sau entitățile publice vor pune anual la dispoziția publicului, prin mijloace electronice și ușor de utilizat, informații cu privire la cheltuielile publice cu publicitatea de stat. Respectivele informații trebuie să includă denumirile legale ale furnizorilor de servicii mass-media sau ale furnizorilor de platforme online de la care au fost achiziționate servicii, denumirile legale ale grupurilor de întreprinderi din care fac parte oricare dintre furnizorii de servicii mass-media sau furnizorii de platforme online menționați la litera suma anuală totală cheltuită și sumele anuale cheltuite per furnizor de servicii mass-media sau furnizor de platforme online.
Presa guvernamentală
Deși alocarea părtinitoare a resurselor economice, în special sub forma publicității de stat, este utilizată pentru a subvenționa în mod disimulat canalele mass-media din toate sectoarele mass-mediei, aceasta tinde să aibă un impact deosebit de negativ asupra presei, care a fost slăbită de scăderea nivelului veniturilor din publicitate, se arată în Regulamentul UE. Provocările generate de transformarea digitală reduc, de asemenea, capacitatea întreprinderilor din toate sectoarele mass-mediei, în special celor mai mici din sectoarele radioului și presei, de a concura în condiții de concurență echitabile cu platformele online, care joacă un rol esențial în distribuția online a conținutului. ”Independența furnizorilor de servicii publice mass-media este deosebit de importantă în timpul perioadelor electorale pentru a asigura accesul cetățenilor la informații imparțiale de calitate. Cu toate acestea, furnizorii de servicii publice mass-media pot fi deosebit de expuși riscului de interferențe, având în vedere proximitatea lor instituțională față de stat și finanțarea publică pe care o primesc. Respectivul risc este exacerbat de garanțiile inegale legate de guvernanța independentă și de relatarea echilibrată de către furnizorii de servicii publice mass-media din Uniune”, se precizează în documentul citat.
Transparență totală
În Regulament se insistă asupra ideii că este esențial ca destinatarii serviciilor mass-media să știe cu certitudine cine deține și se află în spatele mass-mediei, astfel încât să poată identifica și înțelege potențialele conflicte de interese. Aceasta reprezintă o condiție prealabilă pentru formarea unor opinii bine informate și, prin urmare, pentru a participa activ în cadrul democrației. În acest sens, Regulamentul prevede că furnizorii de servicii mass-media trebuie să pună la dispoziția destinatarilor serviciilor lor, în mod ușor și direct accesibil, informații actualizate privind denumirea sau denumirile legale și datele de contact ale acestora, numele proprietarului sau ale proprietarilor lor direcți sau indirecți având participații care le permit să exercite influențe asupra funcționării și asupra procesului decizional strategic, inclusiv proprietatea directă sau indirectă a unui stat sau a unei autorități sau entități publice, precum și numele beneficiarului sau ale beneficiarilor reali.