Politicile de sprijin industrial care discriminează companiile străine sunt “contraproductive” și dăunează comerțului liber, a avertizat Fondul Monetar Internațional, în condițiile în care națiunile bogate, inclusiv SUA, măresc subvențiile pentru sectoarele de importanță strategică.
Nu e clar de ce subvențiile industriale subminează schimburile comerciale. Dimpotrivă, sprijină inovarea și tehnologia. Stimularea cheltuielilor pentru cercetare în sectoare cheie va crește producția și economia.
Spre deosebire de Uniunea Europeană, căzută în mirajul tranziției ecologice, SUA și China se numără printre țările care își intensifică eforturile de a-și consolida bazele industriale la nivel de vârf. Dar cine „discriminează companiile străine”?
Corporațiile domină piața bunurilor de consum
Majoritatea corporațiilor sunt prezente în toate economiile de pe glob și, mai ales în Europa de Est, au fost primite pe covorul roșu. S-au bucurat de toate facilitățile guvernamentale, au cumpărat sau au închis fabrici naționale, dominând după bunul plac piața bunurilor de consum. Cu toate acestea, FMI mai că le plânge de milă, invocând „fragmentarea geoeconomică”. Alarmă falsă, nu e vorba de nicio fragmentare – globalismul se menține la putere.
Culmea, FMI, cu sediul la Washington, critică America – unde Legea privind cipurile și Legea privind reducerea inflației vor distribui sute de miliarde de dolari sub formă de credite fiscale, subvenții și împrumuturi.
Avertismentele FMI nu au acoperire
Protejarea industriei de concurența străină nu este o strategie greșită. Ce ar trebui să facă țările dezvoltate, să invite companiile chinezești să le acapareze ce a mai rămas din sectoarele economice care încă nu au fost vândute?
Stimulentele fiscale și subvențiile pentru cercetare industrială au fost instrumentele cele mai eficiente din punct de vedere al costurilor pe care le pot utiliza guvernele. Un astfel de sprijin corect direcționat, echivalent cu 0,5 puncte procentuale din produsul intern brut ar putea crește producția cu 2% pentru media economiilor avansate. De asemenea, această politică va reduce raportul dintre datoria publică și PIB pe un orizont de opt ani.
În raportul său anual, Organizația Mondială a Comerțului a prognozat că volumul de mărfuri tranzacționate va crește cu 2,6% în 2024 și cu 3,3% în 2025, după ce prețurile ridicate la energie și inflația au dus la o scădere de 1,2% anul trecut.
Pin urmare, avertismentele FMI nu au acoperire. Dacă nu cumva creditorul internațional urmărește un alt scop: promovarea și susținerea tacită a unei vaste rețele de corporații, cu fuziuni și noi jucători gata să muște din piețele naționale. E și asta o formă de propagandă.