Din 14 ianuarie, producția de energie duduie, atingându-se capacitatea tehnică maximă a termocentralelor, semn că sistemul energetic gâfâie, în absența vântului și a fotovoltaicelor. Chiar și cu forjarea cărbunelui, importurile depășesc frecvent 2.000 de MWh, ajungându-se la aproape 3.000 MWh. Culmea este că, în ultima vreme, la capitolul importuri, România a ajuns să depindă de Ucraina.
Fără termocentralele pe cărbune, pe care autoritățile vor să le închidă în acest an, sistemul energetic ar sucomba. Din 14 ianuarie, producția pe cărbune este la nivel maxim, pentru a suplini deficitul major de energie, ajungându-se la un record de peste 1.300 MWh. Autoritățile spun că, în această perioadă, au fost activate trei grupuri la termocentrala Rovinari, unul la termocentrala Turceni, iar termocentrala Ișalnița a pornit singurul grup pe care-l mai are.
„Faptul că și-au întors fața către energia produsă de către CEO înseamnă că cei care conduc România și-au dat seama că fără această energie ieftină, zic eu, zic oamenii care se pricep mai bine decât mine, produsă de CEO, singura energie care este predictibilă, în bandă, România nu poate da înainte și o să vedem cu toții că această față care a fost întoarsă către energia pe cărbune produsă de noi va continua și în viitor. Vor fi trimise documente din care să reiasă că fără energia pe bază de cărbune există riscul ca România să intre într-un blackout sau să aibă probleme cu energia electrică”, a declarat Jan Popescu, președintele executiv al Sindicatului Mine Energie Oltenia, pentru publicația gorjonline.ro.
Pe fondul creșterii consumului și scăderii producției, România are un deficit de energie între 2.000 MWh și 3.000 MWh, țara noastră devenind total dependentă de importuri. În 20 ianuarie, importul net era de 1,72 GWh, țara noastră cumpărând energie din Bulgaria, Ungaria, Ucraina și Serbia, singurele exporturi obligatorii fiind către Republica Moldova.
A crescut fotovoltaicul
Ultimele date de la Institutul Național de Statistică arată că în perioada 1.I-30.XI.2024, resursele de energie electrică au fost de 60.242,0 milioane kWh, în creștere cu 118,9 milioane kWh față de perioada 1.I-30.XI.2023. Producţia din termocentrale a fost de 15.728,0 milioane kWh, în scădere cu 248,7 milioane kWh (-1,6%). Producţia din hidrocentrale a fost de 13.410,1 milioane kWh, în scădere cu 3.739,4 milioane kWh (-21,8%), iar cea din centralele nuclearo-electrice a fost de 9.892,0 milioane kWh, în scădere cu 284,5 milioane kWh (-2,8%). Producţia din centralele electrice eoliene, în perioada 1.I-30.XI.2024, a fost de 5.612,8 milioane kWh, în scădere cu 1.317,5 milioane kWh față de perioada 1.I-30.XI.2023, iar energia solară produsă în instalaţii fotovoltaice în această perioadă a fost de 3.368,9 milioane kWh, în creștere cu 1.223,8 milioane kWh față de perioada 1.I-30.XI.2023. Creșterea la fotovoltaice nu a compensate deficitul de energie, dat fiind că producția acestora nui acoperă orele de vârf, cu un consum ridicat de energie.
Consum mai mare
Consumul final de energie electrică în această perioadă a fost de 46.029,1 milioane kWh, cu 1,8% mai mare față de perioada 1.I-30.XI.2023. Consumul final de energie electrică în economie a crescut cu 1,5%, consumul populaţiei a crescut cu 3,2%, iar iluminatul public a înregistrat o scădere cu 4,7%. Exportul de energie electrică a fost de 9.860,1 milioane kWh, în scădere cu 566,4 milioane kWh, în timp ce consumul propriu tehnologic în reţele şi staţii a fost de 4.352,8 milioane kWh, în scădere cu 136,1 milioane, arată INS. Principalele resurse de energie primară, în perioada 1.I-30.XI.2024, au totalizat 29.776,6 mii tone echivalent petrol (tep), în scădere cu 129,9 mii tep față de perioada 1.I-30.XI.2023. Producţia internă a însumat 15.477,2 mii tep, în scădere cu 765,3 mii tep (-4,7%) faţă de perioada 1.I-30.XI.2023, iar importul a fost de 14299,4 mii tep, în creștere cu 635,4 mii tep (+4,7%). Producția de cărbune a scăzut cu 15,8%, cea de țiței s-a redus cu 4,2%, în timp ce producția de gaze a crescut cu doar 1%. În ce privește importurile, acestea au crescut cu 10,8% la țiței și cu 57,9% la energie electrică.