Anul acesta, România va scoate din sistem 1.450 MW instalați în termocentrale care funcționează cu lignit fără să se acopere golul lăsat de dispariția energiei în bandă. Transelectrica avertizează că acest deficit va conduce la un risc major de neacoperire a consumului intern cu capacitățile de generare disponibile în SEN, inclusiv importuri, de aproape 14 ore, ceea ce înseamnă un record absolut negativ la nivel european, în condițiile în care indicatorul variază între 3 și 8 ore pe an.
Pentru majoritatea țărilor europene, indicatorul LOLE (pierderi de sarcină așteptate) are valori țintă standardizate, cuprinse, în general, între 3 și 8 ore/an. Rezultatele ERAA2023 pentru România arată ca riscurile de neacoperire a consumului intern cu capacitățile de generare disponibile în SEN plus import sunt maxime în ipotezele modelate de scenariul B al etapei de verificare a viabilității economice, pentru anul țintă 2025, căruia îi corespunde o reducere de capacitate de ~1,4 GW în centrale pe lignit, în avans față de scenariul NT, în care decarbonizarea totală a SEN este prevăzută pentru 31.12.2025, se arată într-un raport al Transelectrica.
Ieșirea din piață în avans a acestor grupuri ar putea cauza apariția unor perioade de deficit de capacitate în SEN, evaluate la maxim 13,8 ore/an într-un scenariu extrem, specific unor condiții climatice severe, în care cantitatea maximă anuală de energie ce ar putea să nu fie acoperită este de 760 MWh la nivelul anului 2025. Etapa de verificare a viabilității economice a identificat faptul că unele grupuri, existente sau noi, inclusiv pe gaze în ciclu combinat, sunt nerentabile. Casarea în avans a unor grupuri existente sau nerealizarea la termen a unor capacități de producere noi în SEN, ce ar conduce la o reducere de maxim 1.450 MW în 2025, 460 MW în 2028 și 2030, respectiv 1.060 MW pentru orizontul 2033.
Suprasolicitări de rețea
Potrivit Transelectrica, în valorile de deficit de capacitate rezultate sunt incluse și rezervele ce trebuie menținute în sistem pentru asigurarea, suplimentar față de consum, a reglajelor necesare în SEN. În funcție de particularitățile fiecărui sistem, acestea au fost modelate în mod simplificat în ERAA2023, prin diminuarea capacității de producere în centralele hidroelectrice cu acumulare disponibile (dacă există) și/sau printr-o creștere artificială a sarcinii orare cu valoarea de reglaj FRR ce trebuie asigurată de grupurile termoelectrice.
Pentru a evalua adecvanţa RET şi necesităţile de dezvoltare, OTS (operator de transport și de sistem) asigură realizarea unor studii de sistem care verifică încadrarea regimurilor de funcţionare în parametrii normaţi, prin efectuarea de calcule de regim staționar, stabilitate statică, stabilitate dinamică şi evaluarea curenţilor de scurtcircuit. Calculele şi analizele se realizează pentru scenariul de bază şi pentru un număr rezonabil de scenarii alternative privind evoluţia consumului, componenţa parcului de producţie la diferite orizonturi de timp şi încărcarea centralelor pentru echilibrarea consumului şi soldului de schimb cu sistemele vecine.
”Reţeaua funcţionează în prezent cu un grad scăzut de încărcare. În următorii ani, odată cu instalarea unui volum important de surse în anumite zone ale ţării şi odată cu intensificarea schimburilor de energie electrică pe liniile de interconexiune din zona de vest şi de est, reţeaua de transport din acele zone va fi foarte solicitată şi nu va asigura în structura actuală criteriile tehnice normate şi cerinţele din Standardul de performanţă al serviciilor de transport şi de sistem”, se precizează în raportul Transelectrica.
Investițiile, doar pe hârtie
Datele Transelectrica arată că, la data de 1 ianuarie 2024, România avea o capacitate totală instalată de 18.210 MW. În ziua de 20 ianuarie 2025, capacitatea totală instalată ajunsese la 18.584,45 MW, astfel că într-un an și 20 de zile, în sistem au intrat doar 374,45 MW. Creșterea, și așa anemică, nu este una reală, dat fiind că 316,14 MW sunt în panouri solare, care, în perioada sezonului rece și pe timp de noapte, nu produc energie. România a devenit total dependentă de import, atingând, în câteva momente critice, pragul maxim al capacității de import. Dacă vor ieși din sistem și cei 1.450 MW din termocentralele pe cărbune, așa cum autoritățile și-au luat angajamentul în fața Comisiei Europene, sistemul energetic se va prăbuși.
Anul trecut, o țineați langa cu vai, Black aut și nu mai știu ce prostii de cumpărați-vă lanterne, lumânări aparate de radio ca vine sfârșitul lumii. Mă !, poporul ăsta are și el dreptul la puțină liniște în viață , are ??? Ori ați primit cumva „ordin pe unitate” să ne țineți numai intr-o spaimă?? Dacă nu sunteți în stare sa ne dați niște știri exacte, cu date verificate, măcar lăsați-ne în pace cu presupunerile nu știu cui de viitoare catastrofe. Cu „a ploua dac’annora” ne-am săturat. Făceți-vă că ne-ați uitat.
Burduja, demisia ! Papagal ce esti, esti finul lui Videanu si de aia te protejeaza sistemul care a vandut Romania
Este odraslă de securist și de aia îl protejează sistemul.
serios?? pe specialisti nu-i asculta nimeni doar incompetentii iau decizii!!!