În cadrul politicilor interne în perioada 2021-2023, peste 7 miliarde de euro au fost acordați ONG-urilor din fonduri ale UE, iar informațiile privind destinația acestora și persoanele la care au ajuns sunt fragmentate și lipsite de fiabilitate și transparență, susține Curtea de Conturi Europeană, în ultimul său raport. Mai mult, activitățile de lobby și de reprezentare a unui interes desfășurate de ONG-uri nu sunt divulgate în mod clar, iar informațiile despre cine se află în spatele ONG-urilor sunt necunoscute.
Pentru a putea trage la răspundere factorii de decizie publici, cetățenii trebuie să știe cui și în ce scop s-au acordat fonduri din partea UE, dar și modul în care au fost utilizați banii, susține Curtea de Conturi Europeană. În perioada 2021-2023, ONG-urile au primit 7,4 miliarde de euro în cadrul politicilor interne majore ale UE, cum ar fi coeziunea, cercetarea, migrația și mediul. Comisia a acordat 4,8 miliarde de euro și statele membre, 2,6 miliarde de euro.
Aceste cifre ar trebui interpretate însă cu prudență, deoarece nu există o imagine de ansamblu fiabilă asupra sumelor plătite de UE ONG-urilor, avertizează auditorii Curții de Conturi Europene. Informațiile sunt publicate într-un mod fragmentat, ceea ce afectează transparența. În plus, din această cauză, nu se poate analiza dacă fondurile UE sunt concentrate prea mult pe un număr mic de ONG-uri și este mai greu să se înțeleagă rolul pe care îl joacă ONG-urile în politicile UE. Deși Comisia a făcut progrese în colectarea informațiilor privind finanțarea acordată de UE ONG-urilor, persistă deficiențe în modul în care sunt divulgate informațiile. În plus, statele membre nu monitorizează finanțarea acordată de UE ONG-urilor și nu raportează informații în acest sens. Nici îmbunătățirile pe care se preconizează că le vor aduce reglementările nu vor obliga statele să raporteze cu privire la plăți, se precizează în raportul Curții de Conturi Europene (CCE).
Declarații pe propria răspundere
În 2024, UE a definit un ONG ca fiind, în esență, o entitate independentă de guvern și o organizație non-profit. Deși este un pas în direcția bună, definiția nu poate asigura de una singură clasificarea corectă a ONG-urilor în sistemul de transparență financiară al UE. Și asta pentru că entitățile se autodeclară ca ONG-uri, dar acest lucru nu este suficient.
”Iar Comisia nu verifică aspecte importante ale statutului lor, de exemplu dacă un guvern exercită o influență semnificativă asupra organelor lor de conducere sau dacă un ONG promovează interesele comerciale ale membrilor săi. Cu titlu de ilustrație, un mare institut de cercetare a fost clasificat drept ONG, cu toate că organul său de conducere era compus exclusiv din reprezentanți ai guvernului. Comisia nu a divulgat în mod clar informațiile pe care le deținea cu privire la activitățile ONG-urilor de reprezentare a unui interes care au fost finanțate prin granturi ale UE. Nu în ultimul rând, lipsesc cu desăvârșire și verificările privind sursele de finanțare, care pot oferi informații utile despre cine se află în spatele unui ONG”, semnalează CCE.
Lobby pe banii UE
În ultimul deceniu, o proporție substanțială din finanțarea acordată direct de Comisie a fost alocată unui număr mic de ONG-uri. În pofida limitărilor pe care le prezintă datele financiare disponibile, analiza Curții arată că o mare parte din finanțarea acordată de UE ONG-urilor în cadrul gestiunii directe a fost direcționată către un număr mic de ONG-uri. Dintre cele peste 4.400 de ONG-uri, 30 au primit mai mult de 40 % din totalul fondurilor în perioada 2014-2023 (și anume 3,3 miliarde de euro). O parte dintre granturile de funcționare acordate de UE ONG-urilor pot finanța activități de reprezentare a unui interes. Curtea a identificat, în eșantionul său, două cazuri de granturi de funcționare finanțate prin programul LIFE care includeau activități de reprezentare a unui interes față de factori de decizie în materie de politici. Unul dintre granturile de funcționare selectate de Curte includea activități de reprezentare a unui interes precum organizarea de reuniuni cu deputați în Parlamentul European și cu reprezentanți de la nivel înalt ai Comisiei. Aceste informații nu erau divulgate pe Portalul pentru finanțare și licitații.
Influențarea deciziilor
Potrivit raportului CCE, ONG-urile pot primi granturi din partea UE, de exemplu pentru a implementa un proiect al UE. Ele pot avea, totodată, rolul de „reprezentare a unui interes” (organizații, asociații, grupuri și persoane care desfășoară activități independente), desfășurând anumite activități pentru a influența politicile și procesul decizional al UE. Conform situației din iunie 2024, în Registrul de transparență al UE erau înregistrate peste 3.500 de ONG-uri, platforme, rețele și altele organisme similare. Mai mult de 900 dintre acestea au primit granturi din partea UE în perioada 2021-2023, mai arată CCE.