ONG-urile, luate la puricat de Oficiul pentru Combaterea Spălării Banilor

România a fost obligată de Comitetul Moneyval, un organism care supraveghează prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, să înăsprească legislația în ce privește controlul ONG-urilor. Asociațiile și fundațiile sunt văzute ca elemente cu risc ridicat în aceste infracțiuni, astfel că s-a considerat necesară includerea lor pe lista celor monitorizați. În plus, s-a decis și raportarea obligatorie a schimburilor valutare începând de la 2.000 de euro, precum și a tranzacțiilor cu monede digitate de cel puțin 1.000 de euro.

Guvernul a decis să schimbe din nou legislația în domeniul prevenirii spălării banilor și a finanțării terorismului, după mai multe cerințe impuse de Comitetul Moneyval. Printre acestea se numără și măsuri mai dure în ceea ce privește controlul ONG-urilor, considerate extrem de vulnerabile la utilizarea abuzivă în scopuri de finanțare a terorismului și a spălării banilor. Chiar și autoritățile române au recunoscut faptul că ONG-urile sunt vulnerabile deoarece este posibilă utilizarea acestora de către părți terțe pentru a primi fonduri, donații anonime, împrumuturi și strângerea online de fonduri care ar putea facilita spălarea banilor în sectorul organizațiilor non-profit. ”Donațiile anonime reprezintă, de asemenea, o vulnerabilitate în acest sector. Donațiile pot fi exploatate în scopul spălării banilor dacă ONG-urile primesc donații din surse suspecte sau dacă donatorii solicită restituirea fondurilor. Infractorii ar putea, de asemenea, spăla fonduri dacă ONG-urile acceptă un împrumut în numerar, apoi returnează împrumutul infractorului mai târziu sub forma unui transfer bancar. Astfel, există riscul ca persoanele cu grad ridicat de risc, cum ar fi persoanele expuse public, să poată face donații directe în cazul în care sursa fondurilor lor este necunoscută sau prin intermediul unor terți care efectuează plăți în numele lor. (de exemplu, o serie de donații suspecte pentru a plăti servicii precum taxele de școlarizare independente – fonduri care au trecut prin mai multe întreprinderi înainte de a fi utilizate pentru a plăti taxe pentru învățământul privat – școala în cauză nu știe imediat că există vreo preocupare cu privire la sursa finală a acestor fonduri)”, atrăgea atenția Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor (ONPCSB).

Banii la control

Potrivit unui proiect de lege elaborat de Guvern, ONPCSB va începe să supravegheze, pe bază de risc, activitatea asociaţiilor şi fundaţiilor şi va identifica tipurile de asociaţii şi fundaţii vulnerabile la utilizarea abuzivă în scopul finanţării terorismului, conform evaluării naţionale de risc şi evaluării riscului de spălare a banilor şi finanţare a terorismului la nivel sectorial. În acest scop, ONG-urile vor fi obligate să pună la dispoziţia Oficiului, la cererea acestuia, datele şi informaţiile necesare îndeplinirii atribuţiilor prevăzute de lege. Totodată, asociaţiile şi fundaţiile vor avea obligaţia să implementeze, la nivel intern, controale adecvate pentru a asigura faptul că fondurile sunt contabilizate integral şi sunt cheltuite în conformitate cu scopul şi obiectivele activităţii declarate în statut şi să ia măsuri rezonabile pentru a confirma informaţiile despre beneficiari şi asociațiile/fundațiile asociate.

Dispare secretul bancar

O altă modificare importantă este cea în domeniul confidențialității tranzacțiilor și persoanelor. Astfel, potrivit proiectului de lege, secretul profesional şi secretul bancar nu sunt opozabile Oficiului, atât în ceea ce priveşte activitatea de analiză, dar şi în ceea ce priveşte schimbul de informații la nivel internațional. Pe de altă parte, documentele privind tranzacțiile efectuate de clienți trebuie păstrate pentru o perioadă de 5 ani de la data încetării relației de afaceri. Casele de schimb valutar vor avea obligaţia, potrivit proiectului legislativ, de a aplica măsurile standard de cunoaştere a clientelei atunci când se efectuează tranzacţii a căror valoare reprezintă echivalentul în lei a minimum 2.000 euro, aceleași măsuri fiind valabile și pentru furnizorii de servicii de schimb între monede virtuale și monede fiduciare şi furnizorii de portofele digitale, la tranzacții de minimum 1.000 de euro.