Dolarul a scăzut, iar efectul de propagare asupra altor monede aduce un amestec de ușurare și durere de cap băncilor centrale din întreaga lume.
Incertitudinea cu privire la politicile SUA a declanșat retragerea a dolarului american și a titlurilor de trezorerie în ultimele săptămâni, indicele dolarului slăbind cu peste 9%, notează CNBC. Observatorii pieței prevăd noi scăderi.
Conform celui mai recent sondaj realizat de Bank of America în rândul administratorilor de fonduri globale, 61% dintre participanți anticipează o scădere a valorii dolarului în următoarele 12 luni – cea mai pesimistă perspectivă a investitorilor majori din ultimii 20 de ani.
Exodul activelor americane poate reflecta o criză de încredere mai amplă, cu potențiale efecte secundare, cum ar fi creșterea inflației.
Având în vedere că multe țări cu piețe emergente au datorii mari denominate în dolari, un dolar mai slab reduce povara reală a datoriilor. În plus, o monedă locală mai puternică tinde să facă importurile relativ mai ieftine, reducând inflația și permițând astfel băncilor centrale să reducă ratele pentru a stimula creșterea economică.
„Majoritatea băncilor centrale ar fi fericite să vadă scăderi de 10%-20% ale dolarului american”, a declarat Adam Button, analist valutar șef la ForexLive.
Pe de altă parte, o monedă locală puternică ar afecta competitivitatea exporturilor din Asia, în special în contextul unor noi tarife vamale impuse de SUA.
„Piețele emergente se confruntă cu riscuri ridicate de inflație, de îndatorare și de fugă de capital, ceea ce face ca devalorizarea să fie periculoasă”, susține Wael Makarem, liderul strategilor piețelor financiare la Exness.
Riscul de creștere a inflației ca urmare a deprecierii monedei, precum și a tarifelor – pe măsură ce țările răspund la taxele americane – sunt de natură să facă băncile centrale reticente în a urma o cale de devalorizare voluntară, a declarat Brendan McKenna, economist internațional și strateg valutar la Wells Fargo.
În afară de China, mai multe țări și-au manifestat dorința de a se angaja în negocieri comerciale, iar dacă aceste discuții conduc la reducerea tarifelor, atunci băncile centrale nu vor mai fi atât de dispuse să urmărească slăbirea monedelor naționale.
În climatul geopolitic actual, devalorizarea ar putea atrage, de asemenea, represalii și riscuri de acuzații de manipulare monetară.
”Pentru moment, se pare că acțiunea preferată este evitarea unui război valutar care nu ar face decât să sporească instabilitatea economiei locale și globale”, a precizat McKenna.