Un studiu amplu realizat de Blocul Național Sindical (BNS) și analistul economic Radu Soviani a arătat că întârzierea aplicării directivei europene a salariului minim a dus la pierderea a 20.000 de lei pentru români. Nici în prezent, transpunerea directivei nu a fost făcută complet, urmând ca aceasta să se facă în etape. În țara noastră incidența salariilor mici este de trei ori mai mare decât în statele OECD și mai mult decât dublă față de țările UE.
Studiul transpunerii Directivei europene a salariilor minime adecvate, realizat de BNS și de analistul economic Radu Soviani, a concluzionat că, dacă actul normativ al UE s-ar fi aplicat încă de acum 2 ani, cei care sunt plătiți cu salariul minim brut pe economie ar fi încasat în plus peste 20.000 de lei.
În România, aproximativ un milion de persoane sunt plătite la nivelul salariului minim pe economie și foarte, foarte mulți, în preajma salariului minim, undeva cu 5% peste nivelul salariului minim. Potrivit BNS, deducerea de 300 de lei aplicată la nivelul salariului minim brut pe economie descurajează munca și plusul de venit. Dacă ai un salariu de 3.800-4.000 de lei, nu beneficiezi de deducerea de 300 de lei, care se aplică doar celui care are 3.700 de lei, adică iei bani mai puțini pentru că muncești mai mult și câștigi mai mult, ceea ce în literatură se numește capcana salariilor mici.
”Directiva nu prevede ca salariile minime să crească la un anumit nivel și nu există un salariu minim european produs de această directivă. Fiecare dintre cele 22 de state, din cele 27 de țări UE, care are un salariu minim legiferat, are propriul nivel al salariului minim, numai că directiva vine și spune că trebuie legat de niște indicatori, astfel încât să aibă o evoluție previzibilă și, în timp, salariul minim din oricare cele 22 de economii trebuie să se apropie de salariile brute din acele economii”, a afirmat analistul economic Radu Soviani.
România, țara salariilor mici
Incidența salariilor mici în România este una dintre cele mai mari la nivelul țărilor OECD. La nivelul țărilor OECD, în 2022, incidența salariilor mici este de 12, 92%, la nivelul UE este de 15,3% salarii mici din totalul masei salariale, în timp ce în România vorbim de o pondere triplă față de statele OECD, cu 36,10%, ceea ce înseamnă că există o mare aglomerare la nivelul masei salariale în zona salariilor mici.
”Directiva sugerează că salariile minime ar trebui aliniate la un anumit nivel de referință, care poate fi 50% din mediana salariilor din economie, care reprezintă valoarea salariului din mijloc, sau 50% din salariul mediu pe economie, care înseamnă media aritmetică a tuturor salariilor din acea distribuție. Ultimele evaluări făcute la nivelul lunii iulie 2024 arată că salariul minim în România este deja la nivelul de 60% din mediana salariilor, prin urmare, pe români nu i-ar avantaja alinierea la mediană, ci, mai degrabă, la salariul mediu brut. 800.000 de români sunt plătiți cu salariul minim brut pe economie, de 3.700 lei, dar aproape 500.000 câștigă în tranșa 3.751-3.800 de lei. În România ponderea salariului minim brut din câștigul salarial mediu brut era în iulie 2024, când salariul era 3.300 lei, pentru că ulterior a fost majorat la 3.700 lei, la 38,9%, iar apoi ne-am dus spre 47%”, a precizat analistul economic Radu Soviani.
32,6% dintre români, plătiți prost
32,6% din forța salarială din România câștigă între 3.700 lei și 4.300 lei, deci peste 1,8 milioane de oameni sunt afectați direct de ceea ce se întâmplă cu salariul minim, semnalează BNS. În prezent, nu mai suntem ultimii ca salariu minim brut pe economie, ci peste Bulgaria, am depășit și Ungaria, însă România s-a regăsit tot timpul în grupa de 25% din țările UE care au cele mai mici salarii minime. Luxemburg s-a aflat permanent pe primul loc, cu un salariu minim brut de 2.571 euro, Belgia 2.070 euro, Germania, 2.054 euro, Irlanda, 2.146 euro, în timp ce salariul minim brut este de 750 euro în Slovacia, 743 euro în România, 675 euro în Ungaria, 700 euro în Letonia, și 755 euro în Cehia.