BNS: Planul fiscal al României aduce o prăbușire a veniturilor populației

Blocul Național Sindical atrage atenția că Planul fiscal multianual, negociat zilele acestea cu Comisia Europeană, pentru reducerea deficitului bugetar, va însemna scăderi drastice ale veniturilor cetățenilor, începând chiar cu anul viitor. Mai mult, potrivit BNS, tot în 2025, noua lege a salarizării bugetare va aduce cu sine și reduceri semnificative de personal din aparatul public, pentru încadrarea în ținta de scădere cu 0,4% din PIB a cheltuielilor cu personalul.

Guvernul, prin intermediul Ministerului de Finanțe, negociază, în aceste zile, cu Comisia Europeană măsurile cuprinse în Planul fiscal al României, a semnalat Dumitru Costin, președintele BNS.

Potrivit acestuia, toți candidații la președinție și la parlamentare vorbesc doar despre lapte și miere, în realitate însă cei care vor veni la putere se vor întoarce la acest document și vor spune că ar fi vrut să facă minuni în actul de guvernare, dar nu sunt lăsați.

România pleacă astăzi de la un deficit excesiv de peste 7% din PIB și își propune ca, până în 2031, să ajungă undeva la 3%, un deficit care să ne permită să îl finanțăm, susține președintele BNS.

”Această scădere semnificativă a deficitului bugetar se poate face prin două instrumente majore, creșterea veniturilor bugetare și reducerea cheltuielilor publice. Astfel, guvernanții își propun o creștere a veniturilor bugetare din impozitul pe venit, în 2025, cu 40%. Cea de-a doua componentă pe care o vizează este cea legată de cheltuielile cu personalul bugetar, care ar urma să se reducă cu 14%, ca pondere în PIB, iar cea de-a treia componentă pe care o vizează aceste reduceri de cheltuieli o reprezintă scăderea beneficiilor din sistemul de protecție socială, cu 15%, ca procent din PIB, iar aici vorbim nu numai de diverse prestații în zona de asistență socială, ci și de cheltuielile cu pensiile publice”, a declarat Dumitru Costin, președintele BNS.

Variantele Băncii Mondiale

Banca Mondială a venit cu mai multe propuneri de reformă pentru Guvernul României, una dintre variantele avansate fiind eliminarea scutirilor la impozitul pe venitul persoanelor fizice și creșterea deducerilor personale de bază. A doua variantă o reprezintă eliminarea scutirilor la impozitul pe venit la persoanele fizice, introducerea creditului fiscal și creșterea cotei unice de la 10% la 13%.

Tot Banca Mondială a mai propus eliminarea scutirilor de impozit pe venitul persoanelor fizice, un impozit progresiv pe aceste venituri, de 6%, 12% și 18% și eliminarea deductibilității CAS, care va impacta asupra venitului net asupra fiecăruia dintre cetățeni, arată șeful BNS. O altă variantă a Băncii Mondială este menținerea eliminării scutirilor pe impozitul pe venit, coroborată cu eliminarea deductibilității CAS, și un impozit progresiv de impozitare a veniturilor de 10%, 20% și 25%.

”Declarațiile principalilor lideri politici din aceste zile rezonează pe trei teme principale: eliminarea scutirilor pentru IT, construcții și agricultură, introducerea unui credit fiscal, care presupune returnarea unor sume plătite din impozite către administrația fiscală, și creșterea cotei unice de la 10% la 13%. Eliminarea facilităților va însemna, pentru lucrătorii din construcții și agricultură, pentru un salariu brut de 5.000 de lei, o reducere a salariului net cu 15%. Pentru lucrătorii din IT toate salariile nete se vor reduce cu aproximativ 11%, iar salariile nete aferente salariilor brute de până în 5.500 de lei se vor reduce, cel puțin în timpul anului viitor, între 0,2 și 3%. Nu în ultimul rând, această creștere a cotei unice, de la 10%, la 13%, va impacta asupra veniturilor nete cu cel puțin 3,3%. Oricum o dai, oricum o întorci, concluzia este una singură: anul viitor veniturile nete vor avea de suferit”, a afirmat președintele BNS, Dumitru Costin.

Disponibilizări din sectorul bugetar

În ce privește reducerea cheltuielilor publice, zonele vizate sunt înghețarea cheltuielilor totale cu salariile din sectorul bugetar și înghețarea totală în ce privește asistența socială din sectorul public, care are o componentă esențială reprezentată de pensiile publice. Elementele de reformă din Planul fiscal multianual constau în revizuirea coeficienților de ierarhizare pentru familiile ocupaționale, reintroducerea grilelor salariale pentru administrația locală și limitarea sporurilor la 20% din salariul de bază, în condițiile în care, în momentul de față, sunt categorii socio-profesionale care depășesc cu mult acest procent, arată BNS.

”Mai mult, în Planul fiscal negociat cu Comisia Europeană ne asumăm ca, de la an la an, cheltuielile cu personalul din sectorul public să scadă ca pondere în PIB. Cea mai semnificativă scădere va avea loc în anul 2025, de 0,4% din PIB, ceea ce înseamnă că, dacă luăm în considerare noua lege a salarizării care va corecta inechitățile, deci va duce în sus cheltuielile, vom asista la reduceri semnificative de resurse umane în sectorul bugetar”, a mai precizat Dumitru Costin.