Chiar şi jurnaliştii străini au remarcat că România are o deschidere mai mare faţă de imigranţii care vin să lucreze în ţara noastră. Practic, aşa rezolvă economia criza forţei de muncă.
Presiunea angajatorilor care se plâng de lipsa forței de muncă a determinat această situaţie.
Cine stă în cartierul Komitat București Sud
Cu cele 1.100 de paturi repartizate în trei clădiri, căminul muncitoresc din cartierul Komitat București Sud este un adevărat mix de culturi.
Nepalezi, indieni, bengalezi, srilankezi… Imigranți din Asia intră și ies continuu din căminele dotate cu camere video și pază, instalate într-o suburbie rezidențială a capitalei României.
Un tânăr livrator Glovo pretinde că el câștigă de două ori mai mult decât în Nepal pentru a livra mese calde bucureștenilor, care s-au obișnuit treptat cu acești muncitori care nu vorbesc o boabă de română.
Alături de el, un alt nepalez, Sherpa Pemba, în vârstă de 32 de ani, recunoaște și el că nu a auzit niciodată de România înainte de a sosi aici, dar spune că „românii sunt drăguți”, deși a devenit rapid dezamăgit de condițiile sale de muncă, potrivit unei analize Le Monde.
România, mai tolerantă
Multă vreme complet închisă oricărei forme de imigrație, România, ca și majoritatea țărilor din centrul și estul Europei, s-a deschis de fapt către străini de câțiva ani, sub presiunea angajatorilor care se plâng de dificultăți în recrutarea de personal, accentuată de redresarea economică post-Covid.
„Criza recrutării este de așa natură, încât am adus chiar și trei nepalezi gata să lucreze ca ciobani pentru a supraveghea asupra turmelor de oi”, spune el.
„Intrăm într-un proces care a avut loc în Europa de Vest cu câteva decenii în urmă”, declară Sorin-Mihai Grindeanu, vicepreședintele Partidului Social Democrat de guvernământ și ministru al transporturilor, conform g4media.ro.
Intrarea României în spațiul Schengen pe 31 martie ar putea întări și mai mult această tendință, ca urmare a eliminării tuturor controalelor la frontieră.