Optimismul Consiliului Fiscal, care mai spera că redresarea României va veni din absorbția rapidă a fondurilor europene, s-a stins de tot. Instituția a concluzionat că Guvernul nu a avut un simț al urgenței în derularea proiectelor din PNRR, astfel că ne aflăm în situația de a pierde miliarde de euro din aceste fonduri europene. Consiliul a caracterizat activitatea Executivului prin ”vorbe multe și fapte puține”, dar și ”capacitate instituțională și politici publice slabe”.
Consiliul Fiscal a șters pur și simplu pe jos cu Guvernul Ciolacu, descriind activitatea sa în ceea ce privește absorbția fondurilor din PNRR prin ”vorbe multe și fapte puține”, precum și prin ”capacitate instituțională și politici publice slabe”. Modul în care a fost tratată absorbția fondurilor europene, mai ales în ultimii ani, este de neînțeles, astfel că suntem în situația de a pierde multe miliarde de euro din PNRR, ceea ce este mai mult decat regretabil, semnalează Consiliul Fiscal.
”Când se știe că PNRR se termină în 2026, absorbția de fonduri europene trebuia să fie obsesia guvernelor, dar nu a existat un simț al urgenței. Cadrul Financiar Multilateral (CFM) va aloca probabil mai puține resurse României în noul exercițiu. Disputele politice, organizarea de alegeri parlamentare și prezidențiale consumă din atenție și energie, dar nu trebuie să anuleze eficiența actului de guvernare. Cum se observă acasă și în străinătate, avem capacitate instituțională și politici publice slabe. Alții nu știu cum să obțină fonduri în plus, iar noi, din varii motive, riscăm să pierdem mare parte din ceea ce este alocat României”, a atras atenția Consiliul Fiscal. Acesta avertizează că un al doilea PNRR nu va mai exista, iar noul CFM se va schimba, având în vedere provocările pentru UE, legate de competitivitate și apărare/securitate. Absorbția de fonduri europene intră în matricea după care finanțatorii externi, agențiile de rating măsoară riscul suveran al României și trebuie să evităm o accentuare a deficitului de credibilitate pe care îl avem, să nu sporim nervozitatea piețelor financiare față de România, arată instituția.
Și mai mulți bani pentru Apărare
Semnalele Consiliului Fiscal vin în contextul conferinței de la Munchen, unde s-a concluzionat că europenii trebuie să mărească puternic cheltuielile de apărare pentru a-și asigura securitatea. Cheltuielile de apărare în plus s-ar ridica la câteva procente din PIB, ceea ce poate destabiliza bugetele publice, în lipsa unor măsuri adecvate.
”Asigurarea securității militare (și nu numai) în Europa este de judecat într-un context economic, social și politic foarte complicat. Devastatoare a fost criza financiară, favorizată de excese ale industriei financiare și neglijența guvernelor și autorităților de reglementare și supraveghere; acea criză a adâncit tensiuni și fracturi sociale, a generat nemulțumire față de elite (establishment), în timp ce costul pentru bugetele publice a fost covârșitor. A urmat pandemia, care a extins operațiuni neconvenționale ale băncilor centrale și a mărit cheltuielile guvernamentale, ce au împovărat în plus bugetele publice. Tranziția energetică și schimbările climatice au afectat și acestea bilanțurile publice și private, iar războiul din Ucraina a amplificat efecte economice negative, a accentuat criza costului vieții, a intensificat confruntări hibride”, mai precizează Consiliul Fiscal.
Alte taxe
Bugetele naționale și cel al UE vor trebui să sufere o restructurare, care să prevadă resurse noi destinate apărării, însă acest fapt va tensiona bugetele publice, în condițiile în care sustenabilitate finanțelor publice era și este pusă la grea încercare, consideră Consiliul Fiscal. ”În România se poate aloca mai mult pentru apărare și printr-o contribuție a cetățenilor, a mediului de afaceri. Și pentru bugetul UE se poate avea în vedere așa ceva. Alternativa ar fi să se reducă cheltuielile în alte domenii, ceea ce ar implica decizii de politică economică și social foarte dificile”, susține Consiliul Fiscal.