În analiza asupra proiectului de buget pe 2025, Consiliul Fiscal atrage atenția că Guvernul nu se poate baza pe veniturile suplimentare pe care se presupune că le-ar încasa ANAF, dat fiind că nici în anii anteriori nu s-a întâmplat acest lucru. Mai mult, Consiliul Fiscal susține că este nevoie de o reformă profundă la ANAF pentru creșterea încasărilor, fapt care presupune resurse financiare și umane importante.
Consiliul Fiscal a transmis că nu poate lua în considerare veniturile ipotetice având drept sursă îmbunătățirea colectării de către ANAF, astfel că, în evaluarea sa privind bugetul public pentru anul 2025, trebuie să ne așteptăm la venituri inferioare cu circa 9,7 mld. lei, reprezentând circa 0,5% din PIB, față de țintele asumate în proiectul de buget.
Pe partea de cheltuieli bugetare, se preconizează un necesar suplimentar de alocări la nivelul cheltuielilor cu bunuri și servicii și cu dobânzile în cuantum de cel puțin 4,5 mld. lei, reprezentând circa 0,2% din PIB, existând și riscuri suplimentare cu privire la încadrarea în nivelurile proiectate pentru cheltuielile de personal și cele de asistență socială. În acest sens, pe baza unei abordări prudente a prognozării veniturilor și cheltuielilor, Consiliul Fiscal apreciază construcția bugetară pentru anul 2025 compatibilă cu un deficit cash situat în jurul valorii de 7,7% din PIB.
”Menținerea traiectoriei de reducere a deficitului bugetar, asumată prin Planul Bugetar-Structural, necesită o creștere semnificativă a veniturilor fiscale, care sunt la un nivel foarte jos în raport cu nevoile de investiții ale României și comparativ cu celelalte state din UE. O reformă profundă a ANAF, care să conducă la creșterea permanentă a veniturilor din această sursă, este stringentă. Îmbunătățirea colectării trebuie să aibă la bază reforme profunde, atât la nivelul administrației fiscale, cât și la nivelul legislației, precum și resurse financiare, umane și de timp însemnate”, se arată în analiza Consiliului Fiscal.
Acesta consideră că, suplimentar, există o serie de riscuri care pot influența negativ proiecția actuală a veniturilor: continuarea tendinței de decelerare a activității economice, persistența unor incertitudini sociale, economice și politice pe plan intern, nivelul de absorbție scăzut al fondurilor europene, creșterea economică în jurul unor valori apropiate de zero a partenerilor comerciali din Zona Euro și tensiunile geopolitice.
Se majorează cheltuielile cu dobânzile
Veniturile fiscale trebuie să crească în mod substanțial, dat fiind că România are cele mai joase venituri fiscale (inclusiv contribuții), cu excepția Irlandei, din UE – cca. 27%, față de cca. 41% din PIB, iar o colectare mai bună poate ajuta în mod substanțial în acest scop. Corecția macroeconomică este obligatorie și pentru a diminua deficitul de cont current și a reduce presiunea pe moneda națională. Cheltuielile cu dobânzile sunt planificate să se majoreze în anul 2025 cu 15,4% (+5,6 mld. lei), până la un nivel de 41,9 mld. lei, în contextul creșterii stocului de datorie publică, consecință a deficitelor bugetare, precum și al evoluțiilor anticipate pentru costul datoriei.
”Deși proiectul de buget pe anul 2025 avansează o proiecție mai rezonabilă a cheltuielilor cu dobânzile, comparativ cu anii anteriori, aceasta nu este în concordanță cu cea mai recentă prognoză a MF privind serviciul datoriei publice guvernamentale, care estimează dobânzile și comisioanele aferente anului 2025 la circa 45 mld. lei. Având în vedere evoluțiile ratei dobânzii după momentul acestei prognoze (noiembrie 2024), o proiecție prudentă a cheltuielilor cu dobânzile ar trebui să includă un necesar suplimentar de cel puțin 1,5 mld. lei”, se mai precizează în analiza Consiliului Fiscal.
Cele mai scumpe împrumuturi
În opinia Consiliului Fiscal, proiectul de buget pentru anul 2025 pornește de la necesitatea ca tendința de accentuare a deficitului bugetar să fie inversată și, aceasta, nu numai pentru că Planul Bugetar-Structural o dictează, dar o conduită bugetară responsabilă o cere, ca și necesitatea de a preveni o retrogradare a riscului suveran al României la investment junk. ”Costurile la împrumuturile României sunt cele mai înalte între statele UE. Trebuie subliniat ca PNRR nu este repetabil, iar CFM (cadrul fiscal multianual) următor nu va mai fi atât de generos cu România, având în vedere dificultățile economice mari ale Uniunii și provocările enorme cu care se confruntă. România trebuie să folosească la maximum banii europeni pe care actualul CFM și PNRR i le pun la dispoziție”, se mai arată în documentul citat.
Cine e acest consiliu fiscal? Asta ar fi prima întrebare. Ce-i recomandă pe ei? Că, din ce se vede, nu prea au habar de nimic.
Păi cum să te bazezi pe ei când citești că nu recomandă reducerea cheltuielilor. Să angajeze mai mulți oameni la ANAF… Ca să ce?
Să le oferi mai multe resurse ca să ce? Să aibă salarii mai mari, prime și sporuri mai dodoloațe?
Nu așa trebuie pusă problema. Nu, cei care sunt acum trebuie puși la muncă. Trimiși la multinaționale și văzut cum mama naibii ăstea declară pierderi dar funcționează de ani de zile ba chiar și prosperă.
ANAF e institutia in care cererile on line se depun la ghiseul 3. De doi ani incerc sa rezolv problemele cu depunerea on line a declaratiilor fiscale. La toate sesizarile mele catre departamentul IT, ori nu se raspunde ori sunt dirijate….. ati ghicit : la „ghiseul 3”