Autoritățile europene se pregătesc să legifereze introducerea generalizată a culturilor de plante cu mutații genetice, punând în pericol însăși existența soiurilor naturale. Situația este atât de gravă încât Comitetul Economic și Social European a cerut atât monitorizarea potențialelor efecte sistemice asupra mediului și sănătății, cât și să conservarea semințelor naturale în bănci specializate, pentru a preveni posibila lor extincție și încrucișare cu plante derivate din cele cu mutații genetice.
Propunerea de Regulament a Comisiei Europene privind plantele obținute prin anumite noi tehnici genomice și alimentele și furajele derivate din ele a stârnit îngrijorare în rândul organizațiilor din UE. Comitetul Economic și Social European (CESE) a solicitat intensificarea supravegherii prin monitorizarea potențialelor efecte sistemice asupra mediului și sănătății, utilizând o metodologie care să fie elaborată în colaborare cu Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA), Centrul Comun de Cercetare (JRC) și actorii interesați ai societății civile.
Mai mult, CESE consideră că trebuie creată o bancă europeană de semințe tradiționale care, prin intermediul băncilor naționale de semințe existente sau al unor acțiuni similare, să colecteze semințe de la plante endemice pentru a le conserva, pentru a preveni posibila lor extincție și încrucișare cu plante derivate din cele cu tehnici genomice noi (NTG) și pentru a le pune la dispoziție, dacă este necesar, în viitor.
”Această bancă este importantă pentru suveranitatea alimentară și patrimoniul alimentar al UE, precum și pentru autonomia strategică a Uniunii. Comisia Europeană ar trebui să evalueze posibilitățile de colaborare cu Banca Mondială de Semințe (Global Seed Vault) din Norvegia și să se bazeze pe colecțiile naționale, precum și pe colecția europeană de resurse genetice”, a transmis CESE. În același timp, CESE consideră că este necesar să se împiedice achiziționarea pe internet și utilizarea nereglementată, de către neprofesioniști în domeniul NTG, a kiturilor care să permit modificarea genetică a ființelor vii utilizând tehnici precum CRISPR-Cas (2).
Peste 20 de modificări genetice
Potrivit propunerii Comisiei Europene, plantele cu până la 20 de modificări genetice, NTG1, sunt considerate ca fiind probabil similare cu plantele obținute prin metode de selecție convențională. NTG2 sunt plantele care au necesitat mai mult de 20 de modificări genetice și vor necesita o trasabilitate obligatorie și o etichetare specifică până la consumator. NTG1 și produsele derivate din acestea vor fi scutite de o evaluare aprofundată a riscurilor pentru mediu și sănătate, de măsurile de trasabilitate și de etichetarea până la consumatorul final.
”Comparațiile efectuate de Comisie între plantele obținute prin NTG și plantele convenționale lasă să se creadă că este vizată numai gena de interes. Transgeneza, cisgeneza și intrageneza implică tehnici care includ culturi in vitro care induc mutații și epimutații, fără a lua în calcul inserțiile neintenționate de ADN străin. Cisgeneza constă în inserția, într-un anume soi, fie de gene provenite de la aceeași specie, fie de la specii compatibile din punct de vedere reproductiv. Reactivi utilizați de toate NTG (ADN, ARN, RNP) lasă urme de ADN străin în genomurile modificate. Prin urmare, nu există nicio echivalență între o plantă modificată genetic și o plantă naturală”, a precizat CESE.
Retroîncrucișare și epimutații
Mutațiile punctuale ale unei gene pot avea efecte foarte diferite în funcție de fondul genetic și de mediu atunci când sunt implicate mai multe gene, atrage atenția CESE. O mutație sinonimă poate modifica structura tridimensională a unei proteine și activitatea enzimatică a acesteia fără a-i schimba secvența. Modificările neintenționate nevizate nu sunt eliminate prin retroîncrucișare: NTG au ca rezultat, pe lângă modificările nevizate, cromotripsii și foarte multe epimutații.
”Pentru un porumb NTG1 cu 20 de mutații, dacă ar fi selectate mutații naturale, ar trebui examinate 1,25 × 10163 de boabe! Numărul de atomi din univers este de 1.080. O accelerare atât de mare reprezintă o ruptură drastică în raport cu coevoluția și un element perturbator major în organizarea ecosistemelor și a societăților”, mai semnalează CESE.