Catastrofa din sistemul energetic, trecută la realizări. Un mandat cât 1.000 de MW

Distanța dintre declarațiile pline de optimism și de hub-uri energetice ale ministrului Sebastian Burduja, transpuse și în bilanțul de mandat, și realitatea catastrofală din sistemul energetic este una uriașă. Deși se laudă cu instalări record de capacități în 2 ani, de 1.800 MW, fizic, pe teren, sistemul a primit doar 1.000 MW, în majoritate covârșitoare fotovoltaice, care nu prea contează când imporți în orele cu vârf de consum la prețuri astronomice. Important este că, în fața apocalipsei prețurilor de la 1 iulie, Burduja ne-a promis, ca și Ursula, că nimeni nu va fi lăsat în urmă.

Tabloul în alb-negru al sistemului energetic este unul care îți dă fiori. România și-a închis mii de MW de capacități de producție în bandă fără a pune nimic în loc și a adăugat ceva fotovoltaice, care, fără sisteme solide de stocare, nu înseamnă nimic. În consecință, România a intrat într-un deficit periculos de energie, care pur și simplu a făcut ca prețurile să explodeze.

Plafonarea, care s-a făcut și ea la prețuri destul de mari, a determinat 5-6 milioane de gospodării să își reducă extrem de mult consumul, ca să se încadreze în cei sub 100 kW, consum care înseamnă privațiuni și sărăcie. Cu aceste milioane de gospodării Burduja se lăuda, chiar, dându-i exemplu la facturile mici pe care le-ar fi plătit, fără să se întrebe ce înseamnă, concret, aceste economii, care seamănă cu o întoarcere în Evul Mediu. Dincolo de comunicările triumfaliste ale ministrului despre contractele semnate pentru diverse investiții, în regenerabile, mai ales, în sistem nu se simțea nimic. Astfel că, ne-am trezit cu aceleași prețuri uriașe, raportate la puterea de cumpărare, pe care va trebui să le plătim cu toții de la 1 iulie. Pentru că liberalizarea pieței a fost ordonată de la Bruxelles, Comisia Europeană nefiind interesată de nivelul de sărăcie în care se zbat românii.

Ba chiar e mai negru

Deși Burduja a încercat să transmită populației că nu-i dracul așa de negru, cu referire la viitoarele prețuri la energie anunțate deja, aș putea spune că este chiar mai negru. Cele 5-6 milioane de gospodării se vor transforma în vreo 7 milioane sau mai mult, oameni care efectiv vor stinge lumina. Însă ministrul Energiei a reușit să ne ”liniștească”, spunându-ne că nu va lăsa pe nimeni în urmă, la fel cum ne repeta și Ursula von der Leyen.

Adică, în traducere liberă, va da niște mărunțiș vulnerabililor: cei pe ajutoare sociale, persoanele singure cu salariul minim, celor cu mulți copii și venituri reduse și bolnavilor care folosesc aparate medicale la domiciliu. Restul, să se descurce. Că stingem lumina și scoatem totul din priză, am înțeles, că nu există altă alternativă. Ce nu înțelege ministrul Burduja este faptul că explozia prețurilor la energie va contamina toate produsele și serviciile. Ceea ce înseamnă că, pe fondul celei mai mari rate a inflației din UE, România va cunoaște o creștere a prețurilor fără precedent, pe care doar cei cu bani foarte mulți, cum sunt domnul Burduja și toată clasa politică aflată la conducerea țării într-un fel sau altul, nu o vor resimți.

Matematica ne omoară

În bilanțul de mandat de doi ani la Ministerul Energiei, Sebastian Burduja a enumerat, la marile realizări, adăugarea în sistem a 1.800 MW, ”cât în aproape un deceniu”. Cum trebuie să lucrezi cu materialul clientului, o să ne raportăm la datele oficiale de la Transelectrica și ANRE. Astfel, în 2022, România avea puteri instalate totale de 18.645 MW. În 2023, acestea au scăzut la 18.269 MW, după ce predecesorul și colegul de partid al lui Burduja, fostul ministru Virgil Popescu, a avut grijă, înainte să plece în iunie 2023, să închidă 700 MW din termocentralele pe cărbune. Dacă la sfârșitul anului 2023, România avea 18.269 MW, în data de 16 iunie 2025, la 2 ani de mandat și o zi cu Sebastian Burduja la cârma sistemului energetic, puterile instalate cumulau 19.298 MW, adică 1.029 MW în plus, cele mai multe fiind fotovoltaice.

Pentru reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă, ministrul ne spune că a semnat un contract de 3,2 miliarde de euro, care înseamnă o mică parte din costuri, iar despre demararea proiectului nu se știe nimic. Cel mai aproape de finalizare nu este proiectul termocentralei de la Iernut, care trece prin chinurile facerii de 10 ani, ci grupurile pe gaze de la Mintia, care vor produce cea mai scumpă energie. Însă, având în vedere că de la anul iese din sistem pentru 2-3 ani reactorul 1 de la Cernavodă, fără Mintia riscăm un blackout total. ”Am scos România din dependențele toxice de la Est. Astăzi, România e mai sigură, mai puternică și mai respectată în Europa”, a afirmat Sebastian Burduja în raportul de mandat.