Securitatea alimentară, în pericol. Burduja scoate, pe șest, limita de 50 ha la terenurile agricole ”înghițite” de fotovoltaice și eoliene

Pe motiv că vrea să înlăture barierele administrative din calea expansiunii regenerabilelor, ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a depus la Senat un proiect de lege prin care desființează, efectiv, limita de 50 ha pentru construirea parcurilor fotovoltaice și eoliene pe terenurile agricole. Dacă va fi adoptată, măsura pune în pericol securitatea alimentară a României, pentru că riscă să scoată terenurile arabile și pășunile din sectorul producției agricole și din zootehnie.

Pentru că mașinăria de vor din Parlament funcționează impecabil, Sebastian Burduja, ministrul Energiei, s-a grăbit să depună un proiect prin care să elimine orice frână din calea extinderii fără limite a parcurilor fotovoltaice și eoliene pe teritoriul României. Deși legislația era cât se poate de clară, Burduja a invocat faptul că aceasta ar fi avut parte de interpretări divergente.

Modificarea șocantă se va opera la articolul 92 din Legea fondului funciar nr. 18/199, care prevedea că pe terenurile agricole de clasa a III-a, a IV-a și a V-a de calitate, având categoria de folosință arabil, pășune, vii și livezi, precum și pe cele amenajate cu lucrări de îmbunătățiri funciare, situate în extravilan, în baza autorizației de construire și a aprobării scoaterii definitive sau temporare din circuitul agricol, pot fi amplasate obiective specifice producerii de energie electrică din surse regenerabile: capacități de producție a energiei solare, energiei eoliene, energiei din biomasă, biolichide și biogaz, unități de stocare a electricității, stații de transformare sau alte sisteme similare care se pot amplasa pe terenurile agricole situate în extravilan, în suprafață de maximum 50 ha.

În noua formă a art.92 apare că pe aceste terenuri pot fi amplasate capacităţi de producere a energiei electrice din surse regenerabile, respectiv energie solară, energiei eoliană, energiei din biomasă, biolichide și biogaz, energie nucleară şi energie hidroelectrică, dispărând limita de 50 ha.

Agricultura, scoasă din program

Introducerea centralelor nucleare pe terenurile agricole și pășuni pare și ea la fel de stupefiantă. Aceasta nu este, însă, totul. Proiectul de lege mai adaugă și faptul că, pe aceleași terenuri, se pot construi capacităţi de stocare a energiei electrice, racordate exclusiv la reţeaua electrică de interes public sau adăugate unei capacităţi de producere a energiei electrice, staţii de transformare, invertoare şi alte sisteme auxiliare aferente capacităţilor regenerabile, inclusiv cablurile şi instalaţiile pentru racordarea acestora la reţeaua electrică de interes public.

”Conform legislaţiei în vigoare, terenurile agricole beneficiază de un regim juridic strict, menit să protejeze suprafeţele cu potenţial agricol ridicat şi să asigure utilizarea acestora în scopuri productive. În practică, însă, această reglementare creează blocaje semnificative în ceea ce priveşte utilizarea unor suprafeţe de teren mai puţin fertile pentru capacităţile de producere a energiei din surse regenerabile şi/sau capacităţile de stocare a energiei, împreună cu infrastructura aferentă.

În lipsa unor prevederi clare şi adaptate realităţilor actuale, obţinerea aprobării pentru scoaterea definitivă sau temporară din circuitul agricol a terenurilor necesare unor astfel de investiţii este un proces complex, birocratic şi adesea grevat de interpretări neunitare ale legislaţiei. Acest aspect generează incertitudine pentru investitori şi poate conduce la pierderea unor oportunităţi de dezvoltare economică şi energetic”, se arată în nota de fundamentare a proiectului legislativ.

Fără documentații de urbanism

Proiectul de act normativ introduce și exceptarea de la obținerea documentațiilor de amenajare a teritoriului și de urbanism pentru construirea capacităţilor de producere a energiei electrice şi/sau a hidrogenului din surse regenerabile de energie, capacităţilor de stocare a energiei electrice, fie racordate exclusiv la reţeaua electrică de interes public, fie adăugate unei capacităţi de producere a energiei electrice, precum și a staţiilor de transformare, invertoarelor şi altor sisteme auxiliare aferente capacităţilor, inclusiv cablurile și instalaţiile pentru racordarea acestora la reţeaua electrică de interes public, amplasate în intravilanul şi/sau extravilanul localităţilor.

”Această derogare simplifică şi accelerează procesul de autorizare, reducând timpul necesar pentru aprobarea şi implementarea acestor proiecte, având în vedere că procedura de avizare a documentaţiilor de urbanism poate fi una complexă şi de durată. Eliminarea acestei etape administrative reduce sarcinile birocratice, asigurând o implementare mai eficientă şi unitară a proiectelor strategice din domeniul energiei regenerabile”, susține ministrul Energiei, Sebastian Burduja.