După ce Comisia Europeană i-a făcut praf prima versiune a Planului Național Integrat în Domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice (PINESC), Sebastian Burduja, ministrul Energiei, s-a apucat să promită la Bruxelles că ne lasă fără lemne de foc în sobe, în condițiile în care 3,5 milioane de gospodării utilizează această sursă de încălzire. Mai mult, ca să se încadreze în țintele cerute de Comisie, ministrul a promis, în mod fantezist, că bagă pompe de căldură și la blocuri, și la casele din mediul rural.
Deși s-a dorit a fi varianta îmbunătățită, PNIESC 2 se dovedește a fi și mai catastrofal decât primul. Toate cifrele aruncate în disperare de ministrul Energiei, Sebastian Burduja, pentru a obține aprobarea de la stăpânire, pardon, de la Comisia Europeană, nu au nici cea mai mică șansă de a fi transpuse în realitate. Promisiunea cea mai absurdă este aceea de a lăsa fără lemne de foc cele 3.5 milioane de gospodării din țară, care folosesc această sursă de încălzire.
În locul sobelor pe lemne, Burduja promite pompe de căldură, care, așa cum am mai menționat într-un material anterior, sunt și foarte scumpe, imposibil de instalat în cele mai multe case și extrem de costisitoare, dat fiind consumul enorm de energie electrică. În plus, ministrul uită să ia în calcul că sistemul energetic național nu va face față niciodată unui consum instant atât de mare, dacă vor fi montate, de exemplu, un milion de pompe de căldură.
Cu toate acestea, PNIESC 2 prevede că folosirea biomasei va scădea în România, pe deoparte pentru a conserva nivelul absorbțiilor produse de sectorul LULUCF, pe de alta din cauza consecințelor negative pe care utilizarea acesteia o are asupra calității aerului prin nivelul ridicat de emisii.
”Sobele funcționând pe bază de biomasă vor fi înlocuite în principal cu pompe de căldură, tehnologie curată, clasificată, la rândul ei, ca fiind regenerabilă”, se precizează în documentul elaborat de Ministerul Energiei.
Tot cu pompele de căldură
Comisia Europeană a recomandat României să crească ponderea SRE în consumul final brut de energie la 41% în 2030, susține Ministerul Energiei. Astfel, versiunea actuală a PNIESC prevede creșterea ponderii SRE în consumul final brut de energie la 38,3%, față de 36,2% în prima versiune a PNIESC, creștere care va fi realizată mai ales prin consolidarea utilizării pompelor de căldură și scăderea consumului de gaz.
”În plus, noile măsuri incluse în versiunea actuală a PNIESC-ului actualizat prevăd amestecarea biometanului cu gazul natural în sistemul național de transport (SNT), estimându-se că biometanul va atinge o pondere de 5% în STN în 2030. Chiar și în aceste condiții, atingerea obiectivului fixat de CE pentru 2030, de 41% privind ponderea SRE în consumul final brut de energie, rămâne o provocare”, se arată în PNIESC 2.
În ce privește sectorul de încălzire și răcire, România a primit din partea CE recomandarea de a elabora un plan pe termen lung pentru includerea SRE în procesul de încălzire & răcire, inclusiv prin stabilirea de obiective specifice pentru sectorul clădiri și industrie. În PNIESC-ul actualizat se prevede o pondere de 41,1% pentru SRE în consumul final brut de energie încălzire & răcire la nivelul anului 2030, în creștere semnificativă față de ținta de 36,3% în 2030 pentru SRE-Î&R din prima versiune a PNIESC.
”PNIESC-ul actualizat pune accentul pe instalarea pompelor de căldură și pe obținerea unor date statistice mai precise pe baza cărora energia termică produsă de pompele de căldură să fie inclusă în bilanțul energetic”, arată Ministerul Energiei.
Solar, eolian și atât
Pentru atingerea obiectivului privind ponderea SRE în sectorul energiei electrice, elementul decisiv îl reprezintă construirea de noi capacități solare și eoliene, se precizează în PNIESC 2. Ca urmare, ponderea energiei electrice produse de hidrocentrale în consumul final brut de energie din SRE va scădea de la aproximativ 64% în 2020 la 35,5% în 2030. Pe de altă parte, energia eoliană va avea cea mai mare pondere, aproximativ 36%, în timp ce cea solară va avea o pondere de aproximativ 24% în consumul final brut de energie.
”Aceste ținte vor fi atinse prin construirea și punerea în funcțiune, până în 2050, a unei capacități totale instalate de producție de energie din surse solare de aproximativ 33,3 GW (atât la sol, cât și pe acoperișuri) și a unei capacități totale instalate de producție de energie din surse eoliene de aproximativ 21,3 GW”, se mai specifică în documentul citat.