Ursula von der Leyen a crezut fără îndoială că va intra în istorie cu propunerea sa pentru bugetul Uniunii Europene(2028-2034).
S-ar putea să intre în istorie, dar nu în modul în care a sperat ea. Propunerea pentru un cadru financiar multianual (CFM) – bugetul european pentru următorii șapte ani – de 2 000 de miliarde de euro a provocat o revoltă din partea Parlamentului European și a agricultorilor, care s-au mobilizat deja în fața sediului Comisiei Europene din Bruxelles.
Revolta este cu atât mai amară cu cât este condusă de PPE (Partidul Popular European), care i-a încredințat președintei CE un al doilea mandat, relatează Le Point.
Într-o declarație comună, cele patru grupuri politice principale din Parlamentul European – PPE, social-democrații, liberal-centriștii de la Renew și chiar ecologiștii (!) – și-au unit forțele pentru a critica dur propunerea.
Doamna Ursula se vrea inovatoare: „planurile de parteneriat național și regional” ar concentra 865 de miliarde de euro, adică 43% din bugetul total, și ar înlocui sistemul actual de fonduri europene separate (fondul de coeziune, fondul social european, dezvoltarea rurală) cu un sistem unificat gestionat de statele membre.
”Liniile roșii stabilite de Parlamentul European au fost ignorate. În forma sa actuală, nu putem da undă verde bugetului pe termen lung”, a precizat europarlamentarul Siegfried Mureșan. ”Ceea ce propune Comisia este doar o schimbare de etichetă. Noi suntem aici pentru conținut, nu pentru sloganuri. Europa are nevoie de o viziune comună, nu de 27 de liste de cumpărături separate”.
Mureșan este deosebit de insistent cu privire la riscul ca agricultorii, care sunt beneficiari ai PAC (Politica Agricolă Comună), și regiunile, care primesc fonduri de coeziune, să fie unii împotriva altora.
Pentru cele patru partide separatiste, această „renaționalizare” progresivă a politicilor europene este inacceptabilă. Și denunță riscul unei „reduceri a controlului democratic” și o slăbire a rolului Parlamentului European.
Cinci taxe noi
Ursula von der Leyen a promis să mențină contribuțiile naționale stabile în timp ce crește drastic bugetul. Prin urmare, mizează pe noi „resurse proprii” – adică biruri începând din 2028.
Sunt cinci la număr: taxă pe sistemul de comercializare a certificatelor de emisii de dioxid de carbon (ETS), taxă pe mecanismul de ajustare la frontiera carbonului (CBAM), taxă pe deșeurile electronice necolectate, acciză pe tutun și, mai presus de toate, o contribuție anuală forfetară din partea întreprinderilor cu o cifră de afaceri de peste 100 de milioane de euro în UE.