Blocul Național Sindical avertizează Guvernul că Ordonanța trenuleț încalcă atât Constituția și legile în vigoare, cât și o serie de directive europene. Pe de altă parte, actul normativ are ca efect subminarea funcționării eficiente a unor sectoare critice sau chiar strategice ale țării. Această intervenție anulează efectul juridic al contractelor colective de muncă și duce în derizoriu rolul organizațiilor sindicale, semnalează BNS.
Ordonanța trenuleț a Guvernului a fost făcută praf și pulbere de sindicaliștii de la BNS. Aceștia au arătat că actul normativ încalcă tot ce se poate încălca, de la Consituție, legile în vigoare, până la directive europene. Prima neregulă semnalată de BNS este introducerea derogării permanente de la Legea nr. 367/2022 privind dialogul social, afectând grav drepturile unui număr foarte mare de salariați din cadrul operatorilor economici cu capital de stat. Practic, aceste entități nu mai pot negocia liber drepturi salariale sau alte beneficii financiare în afara limitelor bugetare aprobate, ceea ce reduce semnificativ relevanța negocierilor colective.
”Această intervenție legislativă încalcă atât normele constituționale, cât și angajamentele internaționale ale României, inclusiv Directivele Uniunii Europene și reformele asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Eliminarea posibilității de negociere a unor drepturi esențiale pentru salariați contravine astfel obiectivelor europene și constituie un pas înapoi în materia drepturilor sociale. Se încalcă și Directiva (UE) 2022/2041 privind salariile minime adecvate în Uniunea Europeană, transpusă în legislația națională prin Legea nr. 283/2022, care consacră rolul esențial al negocierilor colective în asigurarea salariilor echitabile și a condițiilor decente de muncă. Prin limitarea drepturilor de negociere colectivă, articolul 122 al ordonanței de urgență încalcă în mod direct obiectivele acestei directive și slăbește mecanismele necesare pentru promovarea echității sociale și protecției lucrătorilor în România”, se arată într-un comunicat al Blocului Național Sindical.
Au călcat în picioare dreptul muncii
Prevederile OUG nr.156/2024 nu sunt doar nejustificate din punct de vedere economic, dar contravin și principiilor fundamentale ale dreptului muncii, Constituției României, precum și angajamentelor internaționale asumate de statul român, susține BNS. Libertatea contractului și autonomia negocierii colective sunt principii fundamentale în dreptul muncii, fiind consacrate atât de legislația internă, cât și de standardele internaționale. Aceste principii constituie esența raporturilor de muncă echilibrate între angajatori și salariați.
”Art.1 din Codul Civil stabilește că părțile sunt libere să încheie contracte, iar acestea au forță obligatorie și produc efecte juridice între părți de la momentul încheierii lor. Art. 1270 din Codul civil reiterează principiul pacta sunt servanda, potrivit căruia contractele nu pot fi modificate decât prin acordul părților sau în condițiile expres prevăzute de lege. Legea nr. 367/2022 garantează că CCM-urile sunt rezultatul negocierii dintre părți și pot fi modificate sau suspendate exclusiv prin acordul acestora (art. 129), iar sindicatele reprezintă un instrument esențial pentru asigurarea dialogului social echitabil și a respectării drepturilor salariaților”, arată BNS.
Efecte devastatoare
Articolul 53 din Constituție prevede că restrângerea exercitării unor drepturi fundamentale, cum sunt cele din sfera muncii, poate fi justificată doar dacă este necesară într-o societate democratic, respectă principiul proporționalității și este aplicată în mod nediscriminatoriu. OUG nr. 156/2024 intervine fără a arăta în mod convingător necesitatea, proporționalitatea sau urgența măsurilor.
În plus, aplicarea sa afectează în mod disproporționat anumite categorii, cum ar fi personalul din penitenciare, poliție sau sănătate, care depind de sporuri și beneficii negociate, consideră BNS. ”Decizia nr. 872/2010 a CCR subliniază că modificarea unilaterală a drepturilor salariale câștigate este neconstituțională. Curtea a stabilit că drepturile stabilite prin CCM-uri, odată încheiate, constituie drepturi câștigate ale salariaților. Acestea nu pot fi modificate sau anulate decât cu respectarea prevederilor legale și prin acordul părților. În această decizie, Curtea a afirmat că respectarea acordurilor colective este esențială pentru a proteja echilibrul dintre salariați și angajatori, iar orice derogare trebuie să fie strict limitată, justificată și proporțională. În absența unei justificări clare, modificările unilaterale sunt considerate o încălcare a principiului protecției juridice a părților”, mai precizează BNS.
Se urmărește desființarea rolului sindicatelor
Actul normativ anihilează, practic, rolul organizațiilor sindicale. Dacă drepturile negociate colectiv pot fi anulate printr-o ordonanță de urgență, sindicatele își pierd relevanța în ochii membrilor, ceea ce conduce la scăderea gradului de sindicalizare. De asemenea, viitoarele negocieri colective sunt golite de substanță, deoarece părțile nu mai au certitudinea că acordurile lor vor fi respectate. În cazul multor salariați din domeniul bugetar sau din societățile comerciale cu capital de stat, unde organizațiile sindicale au negociat majorări salariale pentru 2025, ordonanța le anulează direct, ceea ce subminează capacitatea sindicatelor de a apăra interesele angajaților, mai atrage atenția BNS. În plus, potrivit sindicaliștilor, ordonanța a generat deja practici abuzive prin care unii angajatori sugerează salariaților să accepte reducerea salariului la nivelul minim brut garantat. Argumentul invocat este cel al avantajului fiscal oferit de scutirea de taxe pentru suma de 300 de lei, însă această practică maschează o încălcare a obligației de a asigura salarii proporționale cu munca prestată și cu calificările angajaților. În loc să susțină progresia salarială, ordonanța creează premisele pentru menținerea forțată a salariaților la un nivel de venit minim, în pofida creșterii inflației și a scăderii puterii de cumpărare.