Președintele Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, a folosit în repetate rânduri expresia „menținerea cursului” atunci când s-a referit la viitoarele decizii privind ratele de dobândă, însă unii observatori de pe piață se îndoiesc că banca își va menține mult timp poziția de „hawkish”.
După o lungă perioadă de relaxare și „bani ieftini”, anul trecut, BCE a intrat în modul de înăsprire a politicii monetare prin patru majorări de dobândă în încercarea de a controla inflația ridicată din zona euro. Aceste decizii au împins dobânda principală de depozit de la -0,5% la 2%.
Datele recente au arătat o scădere consecutivă de două luni a inflației globale, dar aceasta se situează încă mult peste ținta de 2% a BCE, de unde și mai multe comentarii ale oficialilor băncii cu privire la necesitatea de a continua să crească ratele, inclusiv declarația lui Lagarde: „vom menține cursul pentru a asigura revenirea la timp a inflației”.
Dar observatorii BCE se întreabă: pentru cât timp? „Incertitudinea este mai mare în ceea ce privește mișcările BCE după martie, câțiva membri ai Consiliului guvernatorilor cu un caracter de hawkish indicând noi majorări în trimestrul al doilea”, a declarat Francesco Maria Di Bella, strateg pe venit fix la UniCredit, pentru CNBC.
„Mărimea acestor majorări de rate va depinde de perspectivele inflației. Presiunea mai scăzută asupra prețurilor va permite probabil ca BCE să majoreze cu 25 de puncte de bază, mai degrabă decât cu 50, în mai și iunie”, a adăugat el.
Dimpotrivă, Fabio Panetta, membru al Comitetului executiv al BCE, a sugerat recent că banca centrală nu ar trebui să se angajeze în prealabil în privința unor mișcări specifice ale ratei dobânzii după ședința din martie.
Piețele au estimat o majorare cu 50 de puncte de bază pentru următoarele două ședințe de politică monetară, dintre care una va avea loc săptămâna viitoare și cealaltă în martie.
„Discursul lui Panetta arată că porumbeii BCE se regrupează, dar șoimii sunt încă ferm la conducere cel puțin pentru următoarele două ședințe, iar scenariul nostru de bază este de două majorări de 50 de puncte de bază”, a declarat Davide Oneglia, director la TS Lombard.
BCE, care acționează în calitate de bancă centrală a regiunii din 1991, a fost, în mod istoric, mai degrabă pe partea de „dovish”. Dar criza energetică, problemele stricte ale lanțului de aprovizionare, printre alte blocaje, au dus la creșterea prețurilor în întregul bloc și au determinat o schimbare de ton.
Un sondaj Reuters publicat la începutul acestei săptămâni a arătat că piețele se așteptau ca BCE să întrerupă creșterea ratelor dobânzilor în al doilea trimestru, odată ce rata de depozit va ajunge la 3,25%.
„Cât de departe va putea merge efectiv BCE după martie rămâne de văzut”, a spus Oneglia, adăugând că „o rată terminală de 3,50-3,75% pare posibilă”, dar BCE „nu se poate îndepărta prea mult și pentru prea mult timp de cea a Fed”.
„Astfel, dacă SUA ar intra într-o recesiune mai severă decât se anticipa și/sau dacă Fed ar reduce agresiv ratele ca răspuns la o eventuală încetinire, majorările de rate ale BCE s-ar putea opri mai devreme.”