România și-a propus să construiască centrale pe gaze care să producă circa 3.500 MWh, autoritățile clamând faptul că, astfel, energia se va ieftini. În realitate, și liberalizarea pieței gazelor va arăta din plin acest lucru, producerea energiei din gaze naturale este mai scumpă de 2,4 ori decât cea pe cărbune, atrag atenția specialiștii din sector.
Centralele pe gaze pot fi folosite cel mult la echilibrarea sistemului, însă producția în bandă va genera prețuri exorbitante la energie. În afara capacităților de solar și eolian, România are ca țintă în viitorul apropiat construirea de centrale pe gaze, care, în opinia guvernanților, va duce la scăderea prețurilor la energie. În condițiile în care gazul este deja scump, urmând ca prețurile să explodeze după liberalizarea pieței de la 1 aprilie 2026, a produce în bandă este o adevărată sinucidere economică. ”Costul MWh pe gaz este foarte mare. Eu și acum mă minunez cum de au putut deștepții de la conducere să intre în bandă cu centrale pe gaze. În momentul în care banda va fi toată pe gaze, dispare Unitatea 1 de la Cernavodă și dispare Complexul Energetic Oltenia CEO), vom cumpăra cu 10 lei un ou, din cauza prețurilor uriașe la energie. Un MWh produs pe gaze este de 2,4 ori mai scump decât un MWh produs pe cărbune. Noi am avut la CEO, este și acum, o centrală pe gaze la Buzău, modernizată cu 54 milioane de dolari, și nu am putut să o pornim niciodată pentru că numai costul gazului, ca materie primă, necesar unui MWh, era dublu față de prețul MWh din piață. Iar acum prețurile gazelor sunt și mai mari și se vor majora semnificativ odată cu liberalizarea de la anul. În plus, gazul este o resursă care dispare, toată lumea spune că mai este gaz pentru 10-12 ani, la noi chiar mai puțin, și atunci prețul este tot mai mare”, ne-a declarat Laurențiu Ciurel, fost director general al Complexului Energetic Oltenia.
Mirajul regenerabilelor
Când nu ai control asupra producătorilor de energie și fac ce fac de capul lor, ANRE-ul joacă într-o singură tabără, se întâmplă ceea ce se întâmplă, ne spune Laurențiu Ciurel. Acesta arată că, în prezent, există și probleme din cauza faptului că nu mai poți avea predicții, când se tot adună regenerabile și o să vină iar zilele de Sărbători, cu consum mic, și nu o să ai ce face cu energia, că nu există capacitate de stocare. ”Cu stocarea iarăși o să vedeți ce circ o să iasă, că o să mai apară o rubrică în factură cu subvenții pentru stocare. Pentru că stocarea nu este deloc așa de ieftină cum se spune. Este foarte costisitoare și va duce la scumpirea energiei. Tot se demonizează cărbunele, fără ca nimeni să fi cercetat cu adevărat. A fost un interes foarte mare la un moment dat pentru importatori să crească prețul artificial la energie, ca să poată face bani mulți. Dar suntem într-o economie cu un deficit enorm și cu o inflație care ne plasează pe primul loc în Europa. Toate astea vin de la prețul energiei. Oamenii văd regenerabilele ca fiind gratis, dar nu sunt deloc gratis”, ne-a mai precizat fostul director general al Complexului Energetic Oltenia, Laurențiu Ciurel.
Cresc importurile
Potrivit Institutului Național de Statistică, în primele 10 luni ale acestui an, importurile de gaze naturale au crescut cu 65,2%, față de aceeași perioadă din 2024. În același timp, importurile de energie au crescut și ele cu 42,6%. De la 1 ianuarie până la 31 octombrie 2025, producția de energie în termocentrale a scăzut cu 1,8%, în hidrocentrale, cu 21,7%, iar producția eolienelor s-a mai redus cu 4,9%. În fapt, s-a ajuns ca producția din fotovoltaice să fie aproape egală cu cea din eoliene, în condițiile în care eolienele produceau dublu față de panourile solare, având și un factor de capacitate mai mare. Deficitul de energie, odată cu venirea sezonului rece, a devenit tot mai accentuat. Din capacitățile instalate pe cărbune, am ajuns de la 2.700 MW, la 2.100 MW, urmând ca, de la începutul anului viitor, să mai rămână doar 1.500 MW. Chiar și acum, cărbunele nu reușește să producă mai mult de 1.000 MWh, iar presiunile asupra sistemului energetic sunt tot mai evidente.
