Oficial, ne merge bine. Importuri record de energie electrică și gaze naturale

Datele Institutului Național de Statistică arată o creștere explozivă a importurilor de energie electrică și gaze naturale în primele două luni ale acestui an, pe fondul unui deficit major al producției. În ce privește producția de energie, cele mai severe prăbușiri s-au înregistrat la hidro (42,5%) și la eoliene (34,9%). Între timp, de la începutul lunii ianuarie 2024 până în prezent, în sistemul energetic au fost adăugați sub 1.000 MW, marea majoritate în fotovoltaice.

În perioada 1.I-28.II.2025, resursele de energie primară și cele de energie electrică au crescut cu 2,6%, respectiv 0,5% față de perioada 1.I-29.II.2024, arată INS. Principalele resurse de energie primară, în perioada 1.I-28.II.2025, au totalizat 5.335,1 mii tone echivalent petrol (tep), în creștere cu 135,6 mii tep față de perioada 1.I-29.II.2024. Producţia internă a însumat 2.743,1 mii tep, în scădere cu 230,0 mii tep (-7,7%) faţă de perioada 1.I-29.II.2024, iar importul a fost de 2.592,0 mii tep, în creștere cu 365,6 mii tep (+16,4%).

În primele două luni ale anului, comparativ cu aceeași perioadă din 2024, producția de cărbune a scăzut cu 4,1%, cea de țiței a scăzut cu 7,6%, iar importurile au crescut cu 9,9%, producția de gaze naturale a scăzut cu 1,9%, în timp ce importurile au crescut cu 123%, iar producția de energie electrică a scăzut cu 17,6%, cu o creștere explozivă a importurilor, de 139,9%. În această perioadă, resursele de energie electrică au fost de 11.791,4 milioane kWh, în creștere cu 55,2 milioane kWh față de perioada 1.I-29.II.2024. Producţia din termocentrale a fost de 3.725,5 milioane kWh, în creștere cu 24,9 milioane kWh (+0,7%), producţia din hidrocentrale a fost de 1.700,5 milioane kWh, în scădere cu 1.258,8 milioane kWh (42,5%), iar cea din centralele nuclearo-electrice a fost de 1.939,9 milioane kWh, în scădere cu 40,7 milioane kWh (-2,1%).

Atât s-a putut

Producţia din centralele electrice eoliene, în perioada 1.I-28.II.2025, a fost de 1.010,0 milioane kWh, în scădere cu 542,6 milioane kWh față de perioada 1.I-29.II.2024 (-34,9%), iar energia solară produsă în instalaţii fotovoltaice în această perioadă a fost de 338,5 milioane kWh, în creștere cu 78,4 milioane kWh față de perioada 1.I-29.II.2024. Consumul final de energie electrică în această perioadă, a fost de 8.828,7 milioane kWh, cu 2,3% mai mare față de perioada 1.I-29.II.2024, consumul final de energie electrică în economie a crescut cu 2,4%; consumul populaţiei a crescut cu 2,5%, iar iluminatul public a înregistrat o scădere cu 8,3%. Exportul de energie electrică a fost de 1.966,6 milioane kWh, în scădere cu 83,9 milioane kWh. Consumul propriu tehnologic în reţele şi staţii a fost de 996,1 milioane kWh, în scădere cu 58,9 milioane, mai precizează INS.

Sub 1.000 MW

În ce privește capacitățile noi instalate, în perioada 1 ianuarie 2024 – 1 ianuarie 2025, în sistem au apărut doar 324,82 MW, cei mai mulți în fotovoltaice. De la începutul acestui an până în 24 aprilie, în sistem s-au mai racordat 620,31 MW. Creșterile s-au raportat la hidrocarburi (+14 MW), hidroenergie (+55 MW), eolian (+76 MW) și la fotovoltaice (+520 MW). Practic, într-un an și 4 luni, în sistem s-au adăugat mai puțin de 1.000 MW, majoritar în panouri solare. Și, pentru că unii ”specialiști” de prin mass-media și-au manifestat tristețea față de lipsa de entuziasm în ce privește sprijinul pentru sistem dat de fotovoltaice, trebuie să exemplificăm cu data de 23 aprilie, când cei 2.334,57 MW instalați în panouri solare (dispecerizabili) au produs între 1.000 MWh și 1.300 MW mai puțin de 6 ore. În schimb, tot în 23 aprilie, panourile fotovoltaice au consumat din sistem 3-4 MWh pe o perioadă de peste 8 ore.