Ultimele controale ale Curții de Conturi la ANAF au depistat că orașele și comunele din jurul Bucureștiului colcăie de evazioniști, sub protecția inspectorilor fiscali. Din verificările sumare, făcute doar pe eșantioane, Curtea de Conturi a descoperit pagube aduse bugetului de stat de aproape 90 de milioane de lei, sumă care, extrapolată la un control total la ANAF Ilfov, ar atinge cifre inimaginabile. Marea majoritate a ilegalităților au mers pe diminuarea grosolană a impozitului pe profit și a taxelor datorate statului.
România s-a împrumutat în 2022 de 146,5 miliarde de lei, pentru a acoperi deficitul bugetar, în condițiile în care companiile de stat au înregistrat în acel an profituri record. Sigur, profituri au înregistrat și societățile private, însă cele mari au practicat optimizarea fiscală, adică evaziunea cu acte în regulă și nedepistabilă de către inspectorii ANAF, pe motiv de lipsă de expertiză în domeniu, iar celelalte s-au mulțumit cu metoda clasică a evaziunii, atâta timp cât nimeni nu le controlează.
Absolut toate rapoartele de audit ale Curții de Conturi la direcțiile teritoriale ale ANAF au depistat nereguli uriașe și o stare de lehamite generală a inspectorilor, care fac orice în afară de a colecta bani la buget și a desfășura inspecții fiscale pe baza analizelor de risc. În fapt, nici nu este nevoie de softuri prea complexe ca să decizi o inspecție fiscală la firme care declară pierderi de sute de milioane de lei timp de 5 ani la rând, cum sunt cazurile descoperite la o privire fugară a inspectorilor Curții de Conturi la ANAF Ilfov, de exemplu. Și asta a fost nimic pe lângă evaziunea fiscală de aproape 90 de milioane de lei, depistată doar prin eșantioane la această sucursală a ANAF, care gestionează orășelele și comunele din jurul Capitalei. Ca să fim corecți, totuși, în jurul Bucureștiului există cel mai mare număr de firme pe metrul pătrat, iar asta presupune un număr, cel mai probabil, triplu de inspectori ANAF.
Fiscul, o politică a aparențelor
Gravitatea prejudiciilor aduse bugetului de stat, care îngroapă România în datorii, aduce în prim-plan ANAF, care, iată, a ajuns în disoluție. Oameni prost plătiți pentru importanța, complexitatea și riscurile muncii lor, număr redus de personal și număr și mai redus de personal competent și mascarada digitalizării din ultimii ani au făcut din ANAF o instituție care mai funcționează doar în aparență.
În ultimii 34 de ani, nimeni din clasa politică nu a avut interesul ca ANAF să fie o autoritate redutabilă, astfel că țara noastră a rămas pe un perpetuu loc ultim la gradul de încasare a contribuțiilor din taxe și impozite. Singurele hăituite au fost, desigur, persoanele fizice, sau, mai bine zis, omul de rând, dar și micii întreprinzători, aflați permanent sub lupa inspectorilor ANAF. Că doar nu era să deranjeze marile afaceri sau marile tunuri care s-au dat de-a lungul anilor. Controalele Curții de Conturi la ANAF arată clar că nimic nu s-a schimbat și că România a rămas țara îmbogățiților peste noapte, care trag țepe statului, sub protecția tacită a autorităților.
Dezastru total
Printre cele mai șocante descoperiri făcute la verificările Curții de Conturi la ANAF Ilfov s-a numărat și cazul a 10 firme, care au ciuntit bugetul de stat cu peste 11 milioane de lei, prin diminuarea, în acte a profitului. Alte 22 de companii nu au achitat TVA în valoare de circa 2 milioane de lei, iar 5 firme au omis să plătească TVA de 5,6 milioane de lei. Tot la plata TVA, 5 persoane juridice au prejudiciat statul cu 1,6 milioane de lei, iar dintr-un eșantion de 10 contribuabili, 8 au fost depistați cu prejudicii de 3 milioane de lei, aceștia efectuând achiziții de la contribuabili declarați inactivi sau radiați, fără să stârnească vreo suspiciune inspectorilor ANAF. Alte 10 companii și-au diminuat impozitul pe profit datorat cu peste 11,3 milioane de lei, 22 de firme și-au subevaluat impozitul pe profit cu peste 5,3 milioane de lei, în timp ce 47 de companii au plătit impozit pe profit cu 4,5 milioane lei mai puțin. În zona de supraveghere a ANAF Ilfov, inspectorii Curții de Conturi au găsit 1.412 agenți economici activi, care au declarat pierderi consecutive în perioada 2017-2021. Din aceștia, a fost selectat un eșantion de 10 agenți economici, a căror pierdere cumulată pe această perioadă, a fiecăruia, a fost mai mare de 4 milioane de lei.”Aceste firme nu au fost supuse verificării fiscale din punct de vedere al realității și corectitudinii calculului pierderii. Suma totală a pierderilor, cumulată pe cei 5 ani, pentru eșantionul selectat, este de 125.657.790 lei”, se arată în raportul Curții de Conturi.