Softurile ANAF țin cu ”ursul”. Ascund datoriile la bugetul de stat

Când se duc în controale peste firmele românești, că la alea străine nu îndrăznesc, inspectorii fiscali fac ravagii pentru orice neregulă. În schimb, în propria lor contabilitate, care gestionează finanțele țării, este un adevărat haos. Mai mult, nepăsarea, neglijența, deficitul de personal sau, pur și simplu, incompetența au provocat pagube uriașe bugetului de stat. Astfel, controalele Curții de Conturi au scos la iveală nereguli grave la Ministerul Finanțelor, pentru care nimeni nu răspunde.

După ce a văzut că nu pot scoate banii datorați statului de frații Micula, inspectorii ANAF au ascuns în acte, printr-o scăpare din soft, creanța. Curtea de Conturi a descoperit că din contul ”creanțe ale bugetului de stat” de la ANAF lipsește un debit de aproape 1,3 miliarde de lei, care reprezintă ajutor de stat ilegal utilizat abuziv, care trebuie recuperat de la persoanele fizice și juridice din grupul Micula, debit transmis de Ministerul Finanțelor spre recuperare către Direcția Generală de Administrare a marilor Contribuabili.

Potrivit Curții de Conturi, acest debit fusese înregistrat în luna martie 2022 doar în evidența separată a ANAF, în aplicația informatică NOES( Nivelul Operativ al Executării Silite), aplicație care nu permite preluarea valorii debitului în evidența contabilă. Astfel, minunăția de aplicație face ca toate creanțele bugetare individualizate în titluri executorii  transmise spre recuperare organelor fiscale competente să nu fie înregistrate nici în contabilitatea ANAF și nici în contabilitatea Ministerului Finanțelor.

Consecința erorii o constituie denaturarea datelor și informațiilor prezentate în situațiile financiare centralizate aferente anului 2022, arată Curtea de Conturi. Haosul digitalizării nu s-a oprit aici. Verificările au constatat și înregistrarea eronată (multiplă) a sumelor rezultate din punerea în aplicare a sentințelor penale în cazul răspunderii solidare, atât în evidența analitică pe plătitori (aplicația GOTICA), precum și în evidența contabilă a creanțelor  bugetare (aplicația CONTAB-CR), fapt care a dus la majorarea artificială a soldului  ”creanțe ale bugetului de stat”  de la nivelul centralizat al ANAF cu suma de peste 4,5 miliarde de lei.

Peste 12 miliarde de lei, blocați aiurea în conturi

Inspectorii Curții de Conturi au mai depistat o neregulă majoră, cu implicații grave asupra bugetului de stat. ANAF a menținut nejustificat în contul  ”decontări în curs de clarificare” uriașa sumă de 12,3 miliarde de lei. Sumele înregistrate în acest cont trebuie clarificate de către instituția publică, potrivit legii, în termen de trei luni. Și asta pentru că în soldul care reprezintă sumele în curs de clarificare pot fi păstrate numai sumele care se justifică în mod obiectiv, iar peste termenul de 3 luni pot fi reținute sume în mod excepțional numai în baza unei note de fundamentare aprobate de ordonatorul de credite.

Totodată, Curtea de Conturi a identificat erori majore în contabilitatea Ministerului Finanțelor. Astfel, au fost supraevaluate cheltuielile cu despăgubirile din titluri executorii primite de la Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților (ANRP)  cu 127.256.608 lei, în anul 2021 și înregistrate în anul 2022. Pe de altă parte, la despăgubirile pe titluri executorii de la ANRP în anul 2022 și înregistrate în 2023, au fost subevaluate cheltuielile cu suma de 522.993.503 lei. De asemenea, s-a constatat lipsa din evidența contabilă a Ministerului Finanțelor a unor imobile reprezentând terenuri și clădiri trecute în proprietatea publică a statului în sumă totală de 77.626.127 lei.

Concluzii dezastruoase

Curtea de Conturi a concluzionat că neconformitățile constatate în timpul misiunii de audit denotă lipsa sau insuficiența controlului intern, nefuncționarea unor controale-cheie, precum și gestionarea necorespunzătoare a riscurilor aferente procesului financiar-contabil, inclusiv a celor legate de întocmirea rapoartelor financiare consolidate. ”Conducerea Ministerului Finanțelor nu a asigurat buna desfășurare a proceselor și exercitarea formelor de control intern adecvate, care garantează că datele și informațiile aferente utilizate sunt utile, corecte, credibile, c lare, complete și finalizate la timp”, a  precizat Curtea de Conturi.