Intensificarea transportului maritime ucrainene în zona românescă a Mării Negre a provocat o poluare fără precedent a mediului marin, se arată într-un studiu prezentat de Ministerul Mediului. În ultimii doi ani, pe lângă poluarea aerului și creșterea emisiilor de gaze cu efect de seră, mediul marin a fost afectat de poluarea acustică/zgomotul subacvatic și poluarea cu deșeuri, în special în zonele de coastă aferente Deltei Dunării din vecinătatea ariilor de ancoraj din fața canalului Sulina, extinse de multe ori până la Sf. Gheorghe, se arată în studiu.
Un studiu privind starea ecologică a ecosistemului marin Marea Neagră, realizat de către Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Marină „Grigore Antipa”, conform cerințelor art. 17 al Directivei Cadru Strategia pentru mediul marin (2008/56/EC), a reliefat efecte dezastruoase ale suprasolicitării zonei marine românești, pe fondul avalanșei de nave ucrainene. Situația geopolitică din Marea Neagră, a generat o serie de presiuni semnificative rezultate din transportului rutier masiv de cereale din Ucraina către portul Constanța, afectând mediul costier și marin din zona porturilor maritime prin creșterea traficului rutier și a activităților portuare, generând o creștere a emisiilor de gaze cu efect de seră și poluanți atmosferici, contribuind la deteriorarea calității aerului în regiunile adiacente porturilor, care sunt și zone turistice importante, se precizează în studiul cerectătorilor de la Institutul ”Grigore Antipa”. În plus, navigația maritimă din Zona economică exclusivă a porturilor românești este amenințată permanent de prezența minelor marine în derivă din zona nordică de conflict.
Record la traficul de mărfuri
Portul Constanța a înregistrat în 2023 un volum record de mărfuri manipulate, cel mai mare trafic de mărfuri din istoria sa, de 92,5 milioane de tone, o creștere semnificativă față de 58,3 milioane de tone în 2017 și 75,5 milioane de tone în anul precedent, determinată în mare parte de impactul geopolitic al războiului din Ucraina (14 milioane de tone de cereale ucrainene tranzitate în 2023). ”Prin intensificarea transportului maritim, incluzând navele suport pentru Ucraina, care au făcut escală în porturile românești, și/sau în zonele de adăpostire a acestora, în ultimii doi ani impactul general asupra mediului marin a fost în principal în legătură cu emisiile de gaze cu efect de seră și poluarea aerului, dar și cu poluarea acustică/zgomotul subacvatic și poluarea cu deșeuri (mai puțin cea cu hidrocarburi) a avut o pondere notabilă, în special în zonele de coastă aferente Deltei Dunării din vecinătatea ariilor de ancoraj din fața canalului Sulina, extinse de multe ori până la Sf. Gheorghe”, se arată în studiu. Navele de marfă continuă să domine tranzitul maritim, fapt ce a dus la adaptarea infrastructurii pentru a gestiona volumul în creștere în special al tranzitului de cereale, implicit in legătură cu o creștere a presiunilor asupra mediului marin ca rezultat al traficului maritim concentrat în afara zonei de conflict, respectiv în zona maritimă a României, susțin cercetătorii. ”Manipularea de mărfuri diverse, inclusiv mărfuri în vrac (cărbune, minereu de fier, etc.) și produse chimice, poate duce la riscuri de poluare prin deversări în timpul operațiunilor de încărcare și descărcare cu potențial de contaminare a mediului marin. Manipularea îngrășămintelor și a produselor petrochimice necesită o gestionare riguroasă pentru a preveni deversările nocive în mare și creșterea riscului de eutrofizare”, se atrage atenția în studiu.
Riscuri majore
Creșterea capacității de operare și a traficului maritim din ultimii ani poate conduce la poluare prin deversările de la nave (petrol, apă de balast, ape uzate) care pot afecta negativ calitatea apei, iar poluarea fonică prin zgomotul produs de numărul mare de nave staționate în rada porturilor Constanța și Sulina poate afecta fauna marină. ”Activitățile legate de încărcarea și descărcarea mărfurilor, în special a materialelor în vrac precum cărbunele, fosfații și mărfurile generale, pot contribui la creșterea riscului de contaminare prin deversările și scurgerile din timpul manipulării mărfurilor i creșterea turbidității apei. Rolul portului ca punct de tranzit pentru diverse categorii de nave poate facilita introducerea de specii alogene prin apa de balast, cu potențial perturbator asupra ecosistemelor locale”, se mai arată în studiu.