Ministerul Mediului anunță studiul post-dezastru după săpăturile Ucrainei la canalul Bâstroe

După scandalul declanșat anul trecut de avertizările ministrului Transporturilor, Sorin Grindeanu, referitoare la săpăturile Ucrainei la canalul Bâstroe, s-a așternut liniștea peste acest subiect. În fapt, România a luat o singură măsură, aceea de a demara un studiu de analiză a consecințelor asupra mediului provocate de partea ucraineană. Studiul post-dezastru este în plină desfășurare și este finanțat de statul român cu aproape 5 milioane de lei.

În stilul politicii pasive a Guvernului, România a preferat să tacă și să înghită în scandalul săpăturilor ucrainene la canalul Bâstroe, care pune în pericol întreg ecosistemul Deltei Dunării. Acum aflăm însă că ceva tot s-a făcut și anume s-au mai cheltuit niște bani pentru a finanța un studiu post-dezastru în zonă, care să contabilizeze distrugerile provocate de țara prietenă, Ucraina. ”Având în vedere situația transfrontaliară a corpului de apă Bâstroe, cauzată de lucrările efectuate de partea ucrainiană, se impune asigurarea finanțării studiului privind monitoringul calității componentelor fizico-chimice și biologice din Delta Dunării și zona costieră adiacentă în contextul impactului transfrontier al canalului Bâstroe și analiza consecințelor asupra mediului în Rezervația Biosferei <<Delta Dunării>> pentru continuarea monitorizării acestuia în scopul adoptării unor măsuri de protecție corespunzătoare ecosistemelor acvatice din această zonă”, se arată într-un proiect de hotărâre de govern elaborate de Ministerul Mediului. Suma totală alocată pentru finanțarea acestui studiu este de 4.800 de lei, pentru o perioadă de 2 ani. ”Există semnale că în acest moment Ucraina face lucrări de dragare a canalului Bâstroe, acest lucru putând avea impact asupra mediului şi Deltei Dunării, iar Ministerul Afacerilor Externe şi Ministerul Mediului trebuie să vină cu o poziţie şi să informeze”, declara, în februarie 2023, ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu.

Prietenie veche

Ultimul studiu al impactului asura Deltei Dunării a fost finalizat în 2014, când s-au analizat consecințele lucrărilor pentru canalul de navigaţie de mare adâncime Dunăre-Marea Neagră pe braţul Bâstroe, demarate de ucraineni. Astfel, în perioada 2011 – 2014 cercetătorii INCDPM București au marcat și monitorizat în timpul migrațiilor de reproducere pe Dunărea Inferioară peste 250 de exemplare de sturioni din cele 4 specii prezente pe teritoriul țării noastre: morun, nisetru, păstrugă și cegă. Rezultatele unei analize amănunțite a perioadei 2012-2014 au arătat că în anul 2013 în perioada de toamnă, un procent de 69% din totalul sturionilor coborâți spre mare au folosit brațul Tulcea, în timp ce proporția exemplarelor care au coborât către mare pe brațul Chilia la sfârșitul migrației de primăvară 2014 este aceeași cu cea din 2012 și anume 53% . Cercetările au evidențiat faptul că sturionii folosesc ca trasee de migrare braţul Chilia şi Stambulul Vechi, spre şi dinspre Marea Neagră. În acestă situaţie, în cazul în care şi braţul Chilia devine o zonă inertă vis-a-vis de posibilitatea de migrare a sturionilor, coroborat cu situaţia de la braţul Sulina, singura posibilitate de migrare a speciilor protejate prin Convenţia privind Comerţul Internaţional cu Specii de Floră şi Faună Ameninţate cu Dispariţia (CITES) va rămâne braţul Sf. Gheorghe, astfel existând riscul major de reducere a posibilității de migrare a sturionilor.

Marea Neagră, sub monitorizare

Cea mai importantă finanțare, de peste 10 milioane de lei, a fost alocată, de Ministerul Mediului, pentru Studiul privind programul de monitoring integrat al ecosistemului marin Marea Neagră, pentru evaluarea stării ecologice a mediului marin, în vedere atingerii stării bune a acestuia. Totodată, finanțarea va asigura suportul tehnic pentru factorii decizionali în vederea adoptării măsurilor de protecție și conservare a diversității ecologice marine. Banii vor fi utuilizați și pentru dezvoltarea programelor pentru delfini, zgomot, deșeuri marine, inclusiv plastic și  microplastic, arată Ministerul Mediului.