Fara indoiala, intre procurorii anticoruptie si parlamentarul miliardar Sebastian Ghita se desfasoara una devarat razboi pe viata si pe moarte, mai ales dupa ce acesta din urma a facut dezvaluiri publice fara precedent, de-a dreptul socante, privind faptul ca ar fi victima unei anchete strict politice. Apoi acesta a inregistrat si mai multe victorii in justitie obtinand, rand pe rand, din partea instantelor, ridicarea sechestrelor asiguratorii puse pe firmele sale.
Insa situatia s-ar putea schimba radical, procurorii pregatind un veritabil contraatac la baioneta, dupa ce ar fi primit informatii privind implicarea „inamicului public numarul unu” in „deturnarea” unor importante fonduri acordate pentru cercetare. Practic, anchetatorii deschid astfel noi fronturi impotriva lui Sebastian Ghita, cel suspectat ca s-ar afla in spatele acestor „combinatii” cu fonduri pentru cercetare, in care ar fi implicat 50 de firme controlate direct sau din umbra, pentru a pune mana pe „potul” cel mare.
Inchiriaza inventatori!
Totul ar fi pornit dupa ce Autoritatea Nationala pentru Cercetare Stintifica si Inovare (ANCSI) a lansat cereri de finantare pentru sesiunea 2014 – 2020. Iar in lumea academica a inceput sa se tot vorbeasca despre faptul ca, pentru a pune mana pe fondurile deloc de neglijat acordate, unii „potentati” politici ar fi ajuns chiar sa plateasca doctoranzi si inventatori, ca sa cesioneze lucrari de doctorat si brevete. Iar cum printre numele vehiculate se afla si cel al lui Sebastian Ghita, unul dintre cei mai importanti jucatori de pe piata romaneasca a IT-ului, aceasta „barfa” nu avea cum sa nu atraga atentia structurilor informative. Sau cel putin a unei parti din acestea.
Cert este ca, apoi, a aparut ghidul solicitantului „Sectiunea D – Intreprinderi nou-infiintate inovatoare”, unde se poate lua 1.000.000 de euro de proiect daca solicitantul este din Bucuresti sau Ilfov si 1.500.000 de euro daca este din orice alt judet. Inclusiv Prahova, „fief” unde procurorii suspecteaza ca s-ar fi pus la cale o adevarata „suveica” de firme care sa garanteze succesul obtinerii fondurilor pentru cercetare.
Apel cu dedicatie
Numai ca reprezentantii unor prestigioase institute de cercetare, dar si alti specialisti care activeaza de o viata, cu rezultate remarcabile, in acest domeniu, au inceput sa susoteasca intre ei ca „sprijinul” acordat de la stat nu este decat o cacealma si ca, de fapt, ar fi vorba de un apel personalizat. Si totul a pornit dupa introducerea in ghidul solicitantului, la pagina 10 a buclucasei prevederi „n”, care prevede ca „proiectul este insotit de documente pre-contracte a caror valoare cumulata pentru perioada proiectului si perioada de durabilitate este cel putin egala cu valoarea asistentei nerambursabile solicitate prin proiect”.
Adica s-a impus conditia sa ai deja contracte de valoarea finantarii pe care o primesti, toata lumea din piata cercetarii stiind ca acest lucru favorizeaza vadit un jucator ca Sebastian Ghita, care are atatea zeci de firme.
Dintr-un buzunar in altul
Dupa cum sustin sursele noastre, suspiciunea anchetatorilor s-ar baza pe faptul ca, astfel, apelul ar fi putut fi unul personalizat pentru Sebastian Ghita, care astfel s-ar putea folosi de multele sale firme pentru ca acestea sa se garanteze intre ele, obtinand astfel fondurile bugetare.
Mai ales ca, de exemplu, institutele nationale sau alti solicitanti nu ar avea timpul necesar sa-si gaseasca precontracte ca sa indeplineasca aceasta stranie conditie, pentru ca nimeni nu investeste intr-un produs aflat in faza de cercetare pana ce nu se fac analize de rentabilitate sau studii de piata pentru desfacere. In schimb, conform rationamentului celor care monitorizeaza acest caz, un solicitant ca Sebastian Ghita, avand la dispozitie infrastructura de firme si apropiati, inclusiv din domeniul IT sau farmaceutic, societati cu bugete impresionante, are cum sa ruleze aceste pre-contracte. Adica o anume firma X declara ca are contract de 1.500.000 de euro cu firma Y – aflata tot sub controlul sau! –, aceasta declarand ca are pre-contract cu firma Z si tot asa, pana ce se inchide cercul.
Cercetare fara… cercetare
In acest fel ar fi practic eliminate din start, in mod neloial, multe institute si societati care fac cercetare pe bune, acestea nepermitadu-si sa depuna acum proiecte. Si care sunt astfel eliminate tocmai pentru ca fac cercetare pentru cercetare, fara ca target-ul lor principal sa fie planul de afaceri, adica sa aiba pre-contracte. Mai mult, dupa cum reiese din informatiile intrate in posesia noastra, in acest scandal pe cale sa fie detonat mai apar numele ministrilor Rovana Plumb, Marius Nica, Eugen Teodorovici si, nu in ultimul rand, cel al lui Nicolae Banicioiu, Sanatatea fiind domeniu prioritar! Iar cum bugetul total al apelului este de107 milioane de lei si termenul limita expira pe 11 august, ramane de vazut daca „cercetarile” anchetatorilor vor da roade si acestia vor reusi sau nu sa stranga destule probe pentru a intocmi zeci de noi dosare pentru… „cercetare”, cate unul pentru fiecare solicitare considerata a fi frauduloasa.