Serviciile secrete romanesti au intrat in posesia unor informatii pe cat de halucinante, pe atat de greu de fructificat din punct de vedere operativ. Pentru ca, unii dintre angajatii romani de la conducerea unor importante companii cu capital strain au anuntat ca sefii trimisi din strainatate le-au interzis pur si simplu sa mai lucreze cu firme din tara noastra!
Practic, le-au transmis ca, sub diverse pretexte, firmele romanesti sa nu mai fie agreate nici macar la licitatiile organizate de catre multinationale si acestora sa nu li se mai acorde niciun fel de contracte. Nici macar cele de subcontractare a lucrarilor aferente unor contracte derulate cu statul roman!
Si, chiar daca se pot gasi analisti economici care sa se „autoflageleze” sustinand ca societatile romanesti nu s-ar putea ridica la nivelul solicitat de catre straini, surse din cadrul structurilor sustin ca, pur si simplu, la mijloc este vorba strict de o noua faza a razboiului economic subteran declansat impotriva capitalului autohton de catre gigantii financiari de afara. Si, daca pana acum, ce-i drept, autoritatile de la Bucuresti nu au miscat un deget, indiferent de cine s-a aflat la guvernare, pentru protejarea antreprenorilor autohtoni, ramane de vazut daca barem acum, in ceasul al doisprezecelea, va exista si o reactie coerenta din partea statului roman.
Embargoul austriac
Extrem de interesant este insa faptul ca, din cate reiese din informatiile intrate in posesia noastra, in cazurile in care firmele romanesti sunt pur si simplu boicotate, ordinele au venit aproape exclusiv de la managerii austrieci. Este vorba despre cateva multinationale cu o forta financiara impresionanta si in a caror foruri de conducere cel mai important cuvand de spus il au managerii austrieci. Acum, ca o fi simplu coincidenta sau nu este inca dificil de apreciat, mai ales ca, momentan cel putin, structurile intrate in posesia acestor informatii incendiare nu au facut inca niciun pas pentru declansarea vreunei anchete oficiale. In schimb, ce-i drept, se pare ca s-ar fi dat „verde” la o monitorizare mai atenta a acestui fenomen. Pentru ca, daca, intr-adevar, vor exista probe ca se poate vorbi despre un veritabil „embargou austriac” impus firmelor romanesti chiar in tara noastra, atunci chiar ca o eventuala ancheta nu ar mai fi doar apanajul Consiliului Concurentei sau a Consiliului National pentru Combaterea Discriminarii! Pentru ca, sa nu uitam, capitalul austriac detine „exclusivitati” asupra unor intregi domenii de activitate din Romania, cum ar fi cel al asigurarilor. Asa ca pot iesi bietii soferi sa protesteze pe strada pana or ramane fara baterie pentru claxoane, ca marii jucatori de pe piata asigurarilor nu vor permite nicio schimbare care sa le afecteze interesele financiare, din moment ce tot beneficiaza de toate avantajele acestui inexplicabil monopol permis pana acum de catre statul roman. Iar cum „embargoul” a fost impus si in alte domenii industriale mult mai sensibile, care tin deja de siguranta nationala, este cu atat mai interesant ce reactie vor avea institutiile statului roman.
Pe persoana fizica?
Mai ales ca, nu cu multa vreme in urma, si polonezii s-au confruntat cu un astfel de razboi economic pervers, declansat de catre concernele germane, care aproape ca acaparasera domenii intregi de activitate. Si care, printr-o intelegere tacita, nu mai acceptau firme poloneze la „masa bogatilor”. Numai ca, din cate se pare, serviciile secrete poloneze au informat prompt decidentii politici, care au amenintat multinationalele cu un scandal monstru, daca nu accepta cutuma acordarii unui procentaj rezonabil din totalul contractelor derulate in Polonia pentru firmele autohtone. Mai mult chiar, se spune si ca actionarii majoritari nu doar ca au inceput sa subcontracteze lucrari catre societati poloneze, dar chiar si-au retras unii dintre managerii de proiecte, pasand diplomatic vina pe acestia, pe „persoana fizica”. La noi insa, lucrurile nu doar ca nu se indreapta, dar uite ca exista semnale tot mai clare ca aceasta discriminare explicita se agraveaza pe zi ce trece.
Barem pe banii nostri!
Desigur ca, tinand cont de regulile economiei de piata, este greu pentru reprezentantii statului roman sa gaseasca parghiile necesare pentru a convinge un investitor strain sa lucreze si cu romani. Sau sa cumpere produse de la firmele noastre. Pentru ca, desi nu vor recunoaste ca este un „consemn intern” sa nu „risipeasca” nici un euro care, in loc sa fie repatriat spre tarile de provenienta a „firmelor mama”, sa ajunga in conturile vreunui patron roman. Insa culmea este ca „embargoul” strainilor este aplicat si atunci cand firmele straine primesc contracte de la statul roman, incasand si zeci si sute de milioane de euro de la buget. Situatie in care, totusi, cineva ar putea face un pic de „lobby” pentru ca romanii sa prinda si ei niscai „firimituri”, ca doara tot se impauneaza atata ministrii, fie ei tehnocrati sau numiti politic, cum se zbat ei sa salveze locurile de munca ale lucratorilor romani…