Politicieni, miliardari si simpli contribuabili, de-a valma, exulta ca, gata, de la 1 februarie vor putea vorbi din nou pe sleau la telefoane despre „combinatiile” pe care le fac! Indiferent ca este vorba de trucarea unei licitatii de zeci de milioane de euro sau de o spaga de cateva sute de lei.
Isteria intrarii in vigoare a noului Cod penal este atat de mare, incat chiar nume grele ale vietii publice au amanat parafarea oricarei intelegeri de afaceri mai mult sau mai putin legale, convinsi fiind ca, peste doar doua saptamani, vor scapa de obsesia interceptarilor telefonice. Numai ca procurorii, cum nu au reusit sa-i convinga pe parlamentari sa revina asupra noilor prevederi legale care ii obliga sa-i anunte anticipat pe cei pe care intentioneaza sa-i monitorizeze ca vor fi filati, si-au facut propria strategie de continuare a anchetelor. Si au gasit si solutia, extrem de perversa, ce-i drept, dar pe deplin eficienta, de a se putea baza si in continuare pe probele rezultate in urma ascultarii telefoanelor.
Apeluri otravite
Iluziile celor care sunt convinsi ca nu vor mai avea cum sa „pice pe tehnica” se bazeaza pe obligativitatea procurorului, incepand cu data de 1 februarie, ca atunci cand vrea sa monitorizeze o persoana suspecta, sa o anunte in prealabil. De asemenea, de-a dreptul revolutionar este si articolul care prevede ca in cererea de mandat pe care o va inainta spre aprobare judecatorului sa precizeze motivele pentru care are nevoie in desfasurarea anchetei de interceptarea telefoanelor. Insa, dupa cum sustin sursele noastre, pentru a fenta aceste oprelisti legislative, procurorii pot recurge la asa-numitele „telefoane otravite”, cum s-a mai intamplat adeseori. Astfel, persoane care se afla in cercetari in diverse spete care sunt tinute in stand-by pot face „serviciul” sa sune la un anumit numar de telefon. Si chiar daca interlocutorii se dumiresc rapid ca este vorba de o eroare, procurorii vor avea deja pretextul pentru a putea declansa operatiunea de monitorizare a celui sunat „din greseala”.
Pana la identificare…
Astfel, exista cutuma – care nu este exclusa expres in noul Cod penal – ca pe langa numarul de telefon pentru care se cere mandatul de urmarire, procurorii sa adauge, in anexa, mai multe numere care au fost apelate de pe „telefonul tinta”. Iar sub pretextul posibilitatii comiterii unei iminente infractiuni, sa solicite si monitorizarea zecilor de nume bagate la deruta. Printre care se afla insa si numarul care ii intereseaza. Acum, logic, ca ar putea face o identificare mult mai rapida prin intermediul companiilor telefonice, dar pretind ca verifica daca nu cumva este o cartela prepay si trag de timp pana se obtine proba mult asteptata. Practic, procurorii pot intercepta in continuare telefonul unei anumite “tinte”, trecandu-o insa „necunoscuta” …