”Raportul Ambasadorilor” care a dus la demiterea fostului șef al Serviciului de Informații Externe! Astfel am prefațat publicarea, în premieră pentru presa din România, a unor documente clasificate ”STRICT SECRET” și prin care Centrala Ministerului Afacerilor Externe și deci implicit structurile contrainformative autorizate erau avertizate de mai mulți înalți diplomați români aflați la post în străinătate cu privire la ”incidentele diplomatice iminente” cu care se confruntă în urma activității directorului RoAid, Cătălin Constantin Harnagea.
Raport pe care vom începe să îl prezentăm în continuare, chiar de astăzi, conform promisiunii făcute. Numai că informațiile de ultimă oră intrate în posesia noastră arată că, la această oră, eforturile făcute pentru găsirea unui hard disk din ”arhiva operativă” a Agenției de Cooperare Internațională pentru Dezvoltare, dispărut ”misterios”, încă se dovedesc zadarnice. Astfel că, mai întâi ne vedem nevoiți să dăm o nouă mână de ajutor autorităților și să transmitem inclusiv pe această cale ”somația” adresată fostului șef al Serviciului de Informații Externe, demis între timp de ministrul Aurescu de la conducerea RoAid, de a înapoia imediat hard disk-ul cu ”lista spionilor”! Chiar dacă l-o fi luat cumva fie și doar din greșeală… Nu de alta, dar oricum este citat pentru ziua de vineri, 10 decembrie, ”cu avocatul”, în dosarul nr.8364/P/2021! ”Cu avocat”… Cu toate că omenește vorbind este de înțeles frustrarea unui ditamai șef de serviciu secret devenit de acum un simplu pensionar, numai că uite așa se ajunge la ”schimbarea încadrării”, deși nimeni nu o vrea în mod special…
DOCUMENT 1. ”Cu deosebită stimă”
Am ales pentru astăzi să publicăm doar două din documentele oficiale intrate în posesia noastră. Și care au format și probatoriul decisiv pentru luarea deciziei finale a ministrului Afacerilor Externe cu privire la demiterea de acum fostului director al RoAid. Insistând că este vorba de doar primele două informări ale unor diplomați aflați la post vizând incidentele diplomatice semnalate conducerii MAE de către principalii noștri parteneri externi.
”În ultimii doi ani România a desfășurat o intensă activitate, diplomatică și nu numai, în zona Caraibilor. Dincolo de normalitatea asigurării unei reprezentări diplomatice adecvate, chiar dacă la nivel de ambasadori non – rezidenți, această acțiune a pornit și de la obiective concrete, pe termen scurt, dar și pe termen mediu și lung. Scopul imediat a fost obținerea sprijinului țărilor zonei ( marea majoritate membre ale CARICOM) pentru candidatura României la un loc de membru nepermanent al CS ONU. Putem considera că acest obiectiv a fost îndeplinit, aproximativ 20% din voturile obținute de țara noastră provenind de la aceste state. Dar acest fapt a însemnat nu numai un efort de convingere asupra capacității României de a acționa eficient în această poziție, ci, mai ales, asupra sincerității țării noastre în construirea unor relații consistente, politice, administrative și economice, cu țări din zona Caraibilor.
Pentru a se ajunge de la prima afirmație a ambasadoarei Jamaicăi la Brasilia, conform căreia „toată lumea își aduce aminte de noi atunci când au loc alegeri pentru CS ONU”, până la afirmarea, de către Secretariatul General al CARICOM, că „ România are acum statutul de soft power pentru țările caraibiene” au fost necesare o sumă întreagă de acțiuni, bine cunoscute și a căror enumerare ar ocupa foarte mult spațiu, acțiuni ale Ministerului Afacerilor Externe, în colaborare cu Ministerul Finanțelor Publice, Ministerul de Interne, IDR și RoAid, mai ales, printre altele.
Aceste acțiuni au construit, de fapt, încrederea de care aminteam, prin implicarea concretă, cu rezultate cuantificabile, a instituțiilor menționate și nu numai, dar și, la nivel politic, a Guvernului României, prin participarea la nivelul de vice prim-ministru la COFCOR, Reuniunea Miniștrilor de Externe ai CARICOM. România a câștigat prin aceste acțiuni nu numai încrederea și respectul țărilor zonei, ci și o poziție de „lider” într-un capitol din politica externă a U.E., mai ales în contextul BREXIT, care îi va priva pe caraibieni de principalul lor „purtător de cuvânt” și anume U.K. Deja pentru caraibieni România reprezintă o garanție că vocea lor va fi auzită în continuare. Recunoștința pentru acțiunea în vederea înțelegerii poziției țărilor din Caraibe, concretizată prin de – listarea unor state din categoria de jurisdicții fiscale necooperante mi-a fost transmisă în repetate rânduri. Beneficiile politice, chiar dacă nu au fost valorificate la acest moment, nu datorită lipsei spirjinului statelor membre CARICOM, se pot fructifica pe termen lung. România având un „aliat” important în alte ocazii de același gen.
Această poziție a României este o excelentă bază pe care se poate construi și în domeniul cooperării economice, într-o zonă mai accesibilă, datorită unei „concurențe” mai reduse și a eforturilor financiare necesare relativ scăzute, față de aceste piețe ale lumii. Ca reprezentant plenipotențiar al României pe lângă CARICOM am primit numeroase expresii de apreciere pentru acțiunea diplomatică a țării noastre, nu numai din partea unor înalte oficialități din Caraibi, ci și din partea unor diplomați din țările UE, așa cum s-a întâmplat, spre exemplu, la Reuniunea HoMs de la Georgetown, la dialogul politic U.E. – Suriname și, recent, la Reuniunea Mecanismului de Cooperare U.E. – CELAC în domeniul drogurilor, de la Paramaribo. În aceeași calitate urmează ca, în săptămâna viitoare, să fiu prezent la Reuniunea șefilor de stat ai CARICOM.
Din păcate la această reuniune nu pot prezenta date certe despre continuarea unor acțiuni, cum ar fi cursurile diplomatice organizate de IDR, programele de pregătire pentru prevenirea și combaterea infracțiunilor la ATM-uri, continuarea programului de burse acordate Caraibilor, prevenirea și diminuarea consecințelor dezastrelor naturale etc., unele dintre ele inițiate, dar a căror concretizare pare a deveni nesigură. În cazul în care, într-adevăr, aceste acțiuni se vor anula, faptul nu va face decât să confirme impresia inițială a statelor zonei că România nu era interesată decât de obținerea voturilor la ONU, ceea ce, cu siguranță, va avea influențe pe termen lung, nu doar în zona Caraibilor. Încrederea odată pierdută în politica externă este extrem de greu de recuperat, după cum este foarte bine cunoscut. În acest sens îmi permit să afirm că nu este necesară numai continuarea programelor inițiate în ultimii doi ani, ci și consolidarea și diversificarea acestora, cu acțiuni, spre exemplu, în domeniul economic.(…)Cu deosebită stimă”.
DOCUMENT 2 : ”Întocmit…”
” Cu regret constatăm, însă, că desfășurarea proiectelor cu RoAid prevăzute pentru acest an este în mare întârziere. Partenerii caraibieni ne solicită informații referitoare la :
- Cursul ForeignDiplo (primul curs a fost în 2018), pentru care România a solicitat candidaturi, iar statele membre ale CARICOM au trimis nominalizările;
- Pregătirea profesională de prevenire și combatere a infracțiunilor la ATM-uri, pentru care România, prin Ambasada la Havana și RoAid a antamat discuțiile pentru desfășurarea în cooperare cu Ministerul Securității Naționale a Jamaica, a celei de a doua sesiuni, solicitată de statele membre ale CARICOM;
- Bursele acordate de universitățile din România și anunțate prin intermediul Secretariatului CARICOM.
Situația este gravă pentru toate proiectele menționate, deoarece toate au demarat acțiuni, pași și proceduri care să ducă la implementarea, cu succes, a acestora.(…)
Este necesară deblocarea, cât mai urgent posibil, a acestei situații, pentru ca RoAid să ducă la finalizarea acestor proiecte și astfel România să își respecte angajamentele internaționale asumate”.