În ultimii doi ani, în care subiectul COVID-19 a fost întors pe toate părțile și s-a discutat despre pandemie, vaccinarea anti-COVID, restricții – multe dintre ele între timp ridicate, pe fondul scăderii cazurilor noi de îmbolnăviri, s-a atins și o întrebare la care nu s-a ajuns la un răspuns bătut în cuie. Și anume: cum de unii oameni nu fac COVID-19?
E un aspect pe care nu sunt puțini cei care l-au avut în gând. Mai ales în cazul în care au avut rude, cunoștințe sau apropiați care au făcut boala. Iar ei au „scăpat” de infectare. Sau cel puțin nu au știut că ar fi fost „atinși” de noul coronavirus. Să fie doar noroc? Sau mai mult decât atât?
Respectarea regulilor preventive
În cei peste doi ani de pandemie, sunt și persoane care nu au trecut – cel puțin nu să fi știut – prin boala COVID-19. Mai ales în perioada în care s-a vorbit de valul de infectări cauzat de varianta Omicron – considerată de specialiști a fi foarte transmisibilă – fără a contracta Covid-19. Fără să poată spune exact cum s-a întâmplat asta.
Unii dintre cei care nu s-au infectat pun totul pe seama respectării „la virgulă” a regulilor de precauție în cazul COVID. Alții o pun pe seama norocului. Iar alții care ar fi avut unele simptome și s-au testat ar fi putut avea rezultat negativ pentru că fie proba a fost colectată necorespunzător fie momentul testării nu a fost cel oportun.
Rolul frecvenței testării
În ciuda încercărilor științifice de a furniza o explicație, nu există un singur răspuns exact cu privire la motivul pentru care unii oameni nu au făcut Covid. O combinație de factori ar putea fi motivul, potrivit scmp.com.
„Un număr de ipoteze par plauzibile”, spune dr. Leif Erik Sander, directorul Departamentului de Boli Infecțioase și Medicină Respiratorie de la Spitalul Universitar Charité din Berlin, citat de South China Morning Post. Într-o recenzie sistematică și o meta-analiză publicate la sfârșitul anului trecut în JAMA Network Open (Journal of the American Medical Association), autorii au remarcat că aproximativ 40% dintre persoanele cu un diagnostic confirmat de Covid erau asimptomatice la momentul testului. Descoperirea s-a bazat pe 95 de studii internaționale care au implicat aproape 30 de milioane de oameni.
Frecvența testării are, în mod evident, un rol în detectarea infectărilor. Însă și genele pot juca un rol în acest caz. „Sunt oameni care, ca urmare a caracteristicilor genetice, nu pot fi infectați cu ușurință cu malarie sau HIV (virusul care provoacă SIDA), de exemplu. În anumite gradații, acest lucru va fi valabil și pentru Sars-CoV-2”, afirmă Sander.
Despre protecția dată de vaccinare
Protecția oferită de vaccinări este probabil adesea subestimată, titrează aceeași sursă. Deși nivelurile de anticorpi din sângele unei persoane capabili să se lege și să neutralizeze coronavirusurile invadatoare scad la ceva timp după injectarea unui vaccin, „protecția rămâne totuși semnificativă luni de zile”, afirmă Sander. „Și asta reduce infecțiile.”
E de menționat, însă, că răspunsurile imune la vaccinurile COVID variază de la o persoană la alta.
Drept urmare, un răspuns clar la întrebarea cum de unii oameni nu fac COVID-19 nu e (încă) disponibil. Fie o persoană a trecut prin boală fără să știe fie, pur și simplu, a avut noroc să nu se îmbolnăvească, fie – de ce nu – au intervenit factorii genetici.