Specialiştii n-au avut linişte nici în această vară şi au mai făcut studii pe marginea efectelor pe care le produce boala Covid-19. Astfel, la un an după spitalizarea lor, oboseala şi dificultăţile respiratorii sunt în continuare resimţite de numeroşi foşti pacienţi.
„Aproximativ jumătate” dintre pacienţii externaţi „prezintă în continuare cel puţin un simptom persistent (cel mai adesea oboseală sau slăbiciune musculară) şi un pacient din trei prezintă încă dificultăţi respiratorii” după 12 luni de la diagnosticare, au subliniat autorii acestui articol publicat vineri în revista britanică The Lancet.
Dificultatea respiratorie, cea mai întâlnită
Procentul pacienţilor suferind de dispnee (dificultate respiratorie, n.r.) a crescut uşor, de la 26% în timpul monitorizării efectuate după şase luni până la 30% în timpul monitorizării realizate după 12 luni.
În acelaşi timp, procentul pacienţilor care au prezentat o scădere a capacităţii de difuziune pulmonară (reprezentând un transfer mai puţin eficient al oxigenului şi dioxidului de carbon între plămâni şi sânge) nu a arătat nicio ameliorare între cele două intervale menţionate.
Autorii chinezi au precizat că femeile sunt cu 43% mai predispuse decât bărbaţii să sufere de oboseală sau slăbiciune musculară persistentă şi de două ori mai predispuse să fie diagnosticate cu anxietate sau depresie. De asemenea, femeile sunt de trei ori mai afectate de scăderea capacităţii de difuziune pulmonară.
„Long Covid”, o provocare medicală
Fenomenul „long Covid”, adică simptomele acuzate chiar şi la 1 an distanţă de la momentul infectării şi vindecării, rămâne o provocare medicală.
„Forma lungă de COVID-19 reprezintă o provocare medicală de prim rang„, afirmă jurnaliştii de la The Lancet într-un editorial ce însoţeşte studiul chinez, lansând totodată un apel ce vizează realizarea mai multor studii ştiinţifice pentru a înţelege mai bine mecanismele bolii, precum şi asigurarea unei mai bune îngrijiri a pacienţilor care suferă de această maladie.