Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României (BNR) s-a întrunit astăzi în cadrul ultimei ședințe de politică monetară din acest an. Astfel, CA al BNR a hotărât majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,75% pe an, de la 1,50% pe an, începând cu data de 10 noiembrie 2021, şi păstrarea controlului ferm asupra lichidităţii de pe piaţa monetară, informează banca centrală.
Consiliul de Administrație a constatat că rata anuală a inflației a continuat să crească deasupra limitei superioare a intervalului țintei în luna septembrie, urcând la 6,29 la sută, semnificativ peste nivelul prognozat, de la 5,25 la sută în august și 3,94 la sută în iunie.
Inflaţia, la cote şi mai mari
Specialiştii BNR au întocmit o prognoză asupra infliaţiei. „Prognoza actualizată evidențiază o semnificativă înrăutățire suplimentară a perspectivei inflației pe aproape întregul orizont de prognoză, sub impactul puternic al șocurilor pe partea ofertei, în condițiile în care traiectoria prognozată a dinamicii ei anuale a fost din nou revizuită considerabil în sens ascendent, mai cu seamă pe termen scurt”, se arată în comunicatul BNR.
„Astfel, rata anuală a inflației este așteptată să-și prelungească trendul pronunțat crescător până spre mijlocul anului viitor, implicit să urce mai mult deasupra intervalului țintei și peste valorile previzionate anterior, în principal ca efect al majorărilor ample anticipate a fi consemnate de prețurile produselor energetice în trimestrele IV 2021 și I 2022, în contextul ascensiunii abrupte a cotațiilor internaționale.
Ulterior, ea va cunoaște însă o ajustare descrescătoare relativ alertă, revenind în trimestrul III 2023 în interiorul intervalului țintei, pe fondul unor ample efecte de bază, precum și în condițiile creșterii probabil mult mai lente a excedentului de cerere agregată, pe o traiectorie sensibil mai joasă decât cea prognozată în august”, afirmă Banca Națională.
Pandemia influenţează inflaţia
Valul patru al pandemiei și măsurile restrictive asociate continuă, de asemenea, să genereze incertitudini și riscuri mari la adresa previziunilor, cel puțin în perspectivă apropiată, în contextul crizei grave de sănătate publică provocate pe plan intern și al potențialelor implicații asupra activității economice și a pieței muncii, dar și pe fondul extinderii acestuia în alte state europene, afectate puternic și de criza energetică și de persistența blocajelor în lanțurile de producție și aprovizionare, a mai atras atenția BNR.
Evoluțiile de pe piața muncii au rămas relativ favorabile în primele două luni ale trimestrului III, dar în contextul acutizării unor probleme de aprovizionare și al scumpirii energiei, precum și al incertitudinilor sporite legate de situația epidemiologică. Acestea au afectat angajările în diferite sectoare ale economiei, precum și evoluția ratei șomajului BIM, care și-a întrerupt în acest interval trendul descendent, crescând ușor față de luna iunie, dar revenind în septembrie la 5,0 la sută.